La intrările din piață, patru la număr, erau coridoare pe sensurile de intrare și ieșire, despărțite de acele garduri metalice folosite de jandarmi la mitinguri. Și un puhoi de polițiști și badigarzi ai unei firme private de „Security”, cu toții „mascați” și destul de fioroși la vedere.

Niciunul dintre aceștia n-a știut să răspundă la o întrebare banală: „De ce sunt filtrele astea din moment ce, atât în hala nouă cât și în ca veche, oamenii trec nestingheriți?”. Au dat din umeri și au zis: „Așa sunt ordinele”.

Și, dacă în hala veche intrai ca „vodă prin lobodă”, în cea modernă era o coadă spre suta de inși care așteptau să le vină rândul. Înăuntru, tristețe mare printre precupeți, zarzavagioaice și alți negustori. Tarabele erau burdușite cu verdețuri proaspete, de sezon, dar doar pe alocuri așteptai să-ți vină rândul la comandă.

Mielul nou și mielul vechi

La etajul I, cel dedicat carmangeriilor și standurilor cu ouă, era ceva mai multă animație. Un miel întreg de Sibiu se vindea cu prețul psihologic de 26,99 lei, în care erau incluse și organele pentru drob. Nenegociabil.

În hala veche, spune Viorel, un marinar constănțean pripășit prin Capitală, a luat un miel machidonesc, de Dobrogea, de 12 kile, cu 22 de lei pe kilogram. Dar a plătit separat organele. Adică o pungă de aproximativ două kilograme i-a scos din buzunar cam 36 de lei, cu tot cu prapurul din dotare. La carnea de ied – ce-i drept nu prea la mare căutare – prețurile erau tot p-acolo.

Ouă sud-americane „Made in Romania”

La ouă, în schimb, surpriză. Găsești un ou bun de la 50-55 de bani, până la nu știu ce ouă verzulii, de culoarea celui de rață, de un leu bucata, ouate de o găină sud-americană.

Dar, precizează vânzătoarea, e „Made in Romania”, că a emigrat găina. Domnul Neacșu, inginer pensionar, în vârstă de 69 de ani, e mulțumit de prețul ouălor, dar supărat pe cel al mielului: „Tot timpu’ așa se întâmplă. Când vine Paștele se umflă prețurile!”.

Cozonacii, de 900 de grame, costă în Hala Veche din Obor 20 de lei. Cam cu același preț se vinde și pasca, numai că la un gramaj mai mic. Și nu prea știi ce conține aluatul.

Liliacul și urzicile lui tanti Gherghina

La o tarabă șade, tristă, tanti Gherghina din Sinești. Are în față buchețele de liliac pe care le vinde cu cinci lei legătura. „Mâine o să aduc urzici, că e cerere. Mi-a fost lene să le culeg și am pierdut…”.

Pe aleea care te duce spre Hala Veche, un moșulică a căzut și s-a dat cu capul de asfalt. S-a împiedicat în plasele altui penisonar care le lăsase pe jos, ca să-și plătescă verziturile. A scăpat cu o julitură.

Obor, București, aprilie 2020.