Bulgaria pierde aproximativ 1 miliard - 1 miliard și jumătate de euro pe an din cauza lipsei unei politici de stat în domeniul turismului cultural, iar acest lucru se întâmplă deja de treizeci de ani. Problema vine din faptul că statul nu își administrează proprietatea cultural - istorică, nu știe de existența acesteia și nu alocă fondurile necesare acestei proprietăți pe care o deține pentru a ajuta economiile locale și a crea noi locuri de muncă”, a declarat pentru BTA directorul Institutului de Analize și Evaluări în Turism, Rumen Draganov, în ajunul Expoziției Turistice Internaționale „Turism Cultural 2023”, care începe la Veliko Târnovo la data de 20 aprilie.
“Din cele aproape 6 miliarde de leva venituri anuale din turism în Bulgaria, statisticile nu pot spune cât provine din turismul cultural, dar există o înțelegere greșită că 70% provin din turism recreativ de vară la mare și 20% din turismul de schi de iarnă”, a comentat Draganov. Potrivit acestuia, acest lucru se datorează unei lipse totale de înțelegere a ceea ce este turismul cultural, care este pe tot parcursul anului, nu sezonier.
“Noi avem în vedere, de exemplu, Varna și Burgas ca destinații de vară, dar nu vedem că în Varna există o operă, filarmonică, teatre, muzee și o mulțime de proprietăși publice de stat, cu atât de multe locuri goale pentru cazare, iar același lucru este valabil și pentru Burgas. Dacă scoatem mental marea din aceste orașe, vom vedea că vorbim de două destinații culturale europene pentru turism pe tot parcursul anului”, a spus expertul.
“Acestea, însă, la fel ca multe alte locuri legate de proprietatea publică a statului în turism, nu au sprijin și publicitate de la stat pentru a aduce monumentele în ordine în conformitate cu standardele mondiale pentru turism și nu se dezvoltă în această direcție”, a comentat Draganov. El a adăugat că aceasta este o ilustrare doar a unei părți a pierderilor de venituri pentru Bulgaria în acest segment. “Mai mult, în lunile active de vară, orașele de pe litoral sunt pline de evenimente culturale, în loc să treacă în primăvară, toamnă și iarnă”, a comentat Draganov.
El a adăugat că o „contribuția” pentru ratarea beneficiilor financiare pentru Bulgaria în ceea ce privește turismul cultural o are și faptul că deja de 30 de ani la Sunny Beach nu mai are loc Festivalul Internațional “Orfeul de Aur”. Atât de greu este să înțelegem că acest festival a fost cel mai important mesaj de marketing către Europa, care a generat un număr imens de turiști, iar scoaterea lui a fost o mare prostie pentru stațiunea de vară încă deținută de stat, a întrebat expertul.
Bulgaria nu poate fi găsită pe harta mondială a turismului cultural, deoarece statul continuă să nu știe cine este proprietarul proprietății publice de stat legat de ceea ce reprezintă „turismul cultural” și ce ministru conduce gestionarea proprietății publice de stat. În principiu, este la Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice, dar ministrul de resort nu știe acest lucru, a spus expertul. Obiectele au fost transferate pentru „administrare și management” în îndepărtatul an 1969 la muzeul municipal local, iar de atunci nu au existat fonduri necesare pentru „turism cultural”. Cabanele publice de stat au fost transferate organizației neguvernamentale BTS (Uniunea Turistică Bulgară), o mare parte dintre ele - jefuite prin privatizare necorespunzătoare, iar celelalte - date până în prezent cu contracte de „utilizare nedeterminată și gratuită”, respectiv nicio răspundere și nu se achită impozite, a spus Draganov. Unele cabane, precum „Musala Kamenna”, „Iastrebeț”, „Șumnatița”, „Mechit”, au fost privatizate prin acte notariale de constatare în temeiul dobândirii proprietății „act de proprietate de stat” și emise schițe de către serviciul de cadastru al Ministerului Dezvoltării Regionale cu conținut incorect. Aceasta este doar o mică parte din nepăsarea privind gestionarea proprietății publice a statului, a spus expertul. “Unii cred că gestionarea acestei proprietăți revine Ministerului Culturii și Institutului Monumentelor Culturale, care totuși nu are nicio legătură cu monumentele culturale, sau că de proprietate se ocupă Ministerul Turismului, care nu are nicio proprietate și nicio responsabilitate pentru gestionarea obiectelor proprietate publică a statului”, a spus Draganov.
Experiența destinațiilor concurente Bulgariei
“Cea mai apropiată țară din al cărei model de dezvoltare a turismului cultural putem învăța este Turcia”, a spus Draganov. “În această țară, statul deține siturile culturale și investește sume importante în întreținerea și gestionarea acestora, iar în paralel cheltuiește 450 de milioane de euro anual pentru a face publicitate acestei proprietăți în mass-media din Europa și din lume, pe fiecare avion sau operator de turism ce vinde Turcia, indiferent de piața pe care se află”, a adăugat expertul. “Franța este, de asemenea, un exemplu în gestionarea patrimoniului cultural și istoric”, a comentat Draganov și a subliniat un singur exemplu - în timpul restaurării castelelor de pe valea Loarei se folosesc pietre și materiale din cariere, din care au fost extrase materialele de construcție respective din vremea când au fost construite, nu se folosesc „Ytong” sau elemente de mase plastice pentru fortificații. „Turismul cultural este scump pentru că oferă un produs tradițional într-un mediu tradițional, iar autenticitatea este cel mai scump lucru în turism. Când facem un Turn Eiffel în stațiunea Nisipurile de Aur, trebuie să știm că este un kitsch și servește doar pentru a fi luați peste picior”, a comentat expertul, potrivit mediapool.bg
Potrivit ultimelor sondaje efectuate în rândul bulgarilor și străinilor care călătoresc în Bulgaria, turismul cultural este unul dintre cele mai des practicate tipuri de turism în Bulgaria, cu procente de 23% pentru bulgari și 52% pentru străini, potrivit datelor din analiza publicată pe site-ul Ministerului Turismului de la Sofia.
Traducerea: Mirela Petrescu/pmirela/czaharia