"Bulgaria nu sprijină și nu face parte din anchiziţia în comun de livrări cu obuze pentru Ucraina. Aceasta este decizia noastră suverană. Bulgaria va sprijini eforturile diplomatice europene de restabilire a păcii". Astfel a răspuns săptămâna aceasta președintele Bulgariei, Rumen Radev, întrebat de ce țara sa nu participă la „cumpărarea în comun de muniție pentru Ucraina în cadrul UE”, a explicat Serviciul de presă al preşedintelui bulgar.
De fapt, decizia privind achiziționarea în comun de către UE de muniție în valoare totală de 2 miliarde de euro, numită luni „decizie istorică” de Josep Borrell, șeful relațiilor externe și securității UE, a fost aprobată de Bulgaria la nivel de reprezentanți ai statelor membre, iar apoi - la Consiliul UE al miniștrilor apărării și afacerilor externe, scrie Dnevnik.
În afară de asta, fondurile provin din Mecanismul European de Pace (EPF), care este o structură în afara bugetului UE, dar țările contribuie direct în fiecare an, conform bugetului anual al EPF. Mecanismul care operează în cadrul structurilor Consiliului UE este condus de un comitet care aprobă acest buget și include câte un reprezentant al fiecărei țări membre. Cu alte cuvinte, Bulgaria își dă avizul pentru activitatea și direcțiile în care sunt alocate fondurile, inclusiv pentru obuze pentru Ucraina.
Rumen Radev însuși va trebui să ia atitudine, deoarece schema de muniție este de așteptat să fie discutată la Consiliul European de două zile de la Bruxelles. S-a recunoscut la nivel ministerial, relatează "Financial Times", că va fi nevoie de mai mulți bani și este posibil ca suplimentarea cu 3,5 miliarde de euro să fie discutată la acest Consiliu, în perioada 23-24 martie.
De asemenea, miniștrii afacerilor externe și ai apărării au cerut Comisiei Europene să propună modalități de creștere a producției de apărare în UE, inclusiv prin mobilizarea bugetului UE, adaugă publicația. Aceasta înseamnă că miniștrii din guvernul interimar de la Sofia au aprobat astfel de poziții în Consiliul UE.
Radev merge la Bruxelles cu o poziție a guvernului, care este cât se poate de vagă. Miercuri, Consiliul de Miniștri de la Sofia a anunțat că a aprobat această poziție pentru Consiliul European, iar în partea privind Ucraina sunt precizate următoarele: „Liderii europeni vor continua discuția cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei în toate aspectele acesteia și angajamentul UE de a continua sprijinul multilateral pentru Ucraina”. Nicăieri nu se spune că Bulgaria este împotriva acordului privind munițiile, nici că cineva a decis cândva să voteze astfel la Bruxelles.
Întrebările legate de poziția bulgară au apărut din cauza acordului de proiect semnat recent de 18 țări UE și Norvegia, care definește condițiile pentru ca o societate mixtă să achiziționeze muniție de 155 mm. Acesta este condus de Agenția Europeană de Apărare (EDA) a UE. Bulgaria nu face parte din aceasta și ea e deschisă includerii mai multor țări (se remarcă absența Italiei și a Spaniei, care se numără printre principelele zece ţări producătoare de armament din lume).
Va exista, de asemenea, posibilitatea unei grupări a mai multor țări, iar una dintre ele va prelua conducerea în materie de achiziții (publicaţii occidentale relatează că Țările de Jos și Danemarca se gândesc să facă un grup cu Germania, care a promis că își va deschide industria de apărare și planurile anuale de achiziţii şi pentru alte state).
Textele legale sunt încă în curs de conturare, înainte ca liderii țărilor UE să le dezbată. Producătorii se pregătesc, dar nu au văzut încă cum arată comenzile și contractele.
Conform planului agreat de țările UE, 1 miliard de euro vor fi folosiți pentru cumpărarea de muniție din stocurile disponibile și comenzile deja făcute, în încercarea de a le trimite ucrainenilor până la sfârșitul lunii mai.
Un alt miliard de euro este pentru noi achiziţii pentru Ucraina, oferte care se vor încasa până la sfârșitul lunii septembrie. Astfel, în următoarele 12 luni, există ambiția de a trimite 1 milion de piese de muniție.
Există și o a treia parte - despre modernizarea și extinderea capacității de producție de muniție în următorii ani. Există o mulțime de incertitudini legat de aceasta și nu au fost furnizate fonduri. Miniștrii din Consiliul UE au invitat Comisia Europeană să vină cu „propuneri concrete” pentru:
- sprijin urgent pentru construirea capacității europene de producție de apărare
- asigurarea lanțurilor de aprovizionare
- facilitarea eficienței procedurilor de achiziții publice
- abordarea problemelor legate de deficitul de capacitate de producție
- stimularea investițiilor, inclusiv, când e potrivit, prin mobilizarea bugetului UE.
Comisarul UE pentru industrie, Thierry Breton, abia a început un turneu în 11 țări din UE care produc muniție, pentru a clarifica posibilităţile și capacitățile acestora, precum și care sunt nevoile și problemele de aprovizionare ale acestora. Se va vedea apoi pe care dintre cele 15 întreprinderi identificate se pot baza, pentru a le ajuta să-și crească producția și să faciliteze și să accelereze procedurile de contractare și aprovizionare. Vizitele comisarului Breton au început săptămâna trecută în Bulgaria, unde s-a întâlnit cu ministrul bulgar al apărării, Dimităr Stoianov, pecum și cu ministrul adjunct al economiei de la Sofia, Irina Ştonova. Breton nu a avut programată o întâlnire şi cu președintele bulgar Rumen Radev.
Ei au vizitat, de asemenea, spaţii de la Uzinele de construcţie de maşini din Sopot, iar Ştonova și-a exprimat speranța că vizita oferă și un semnal clar din partea Comisiei Europene că percepe întreprinderile bulgare ca fiind strategice pentru securitatea europeană și vor fi elaborate scheme concrete pentru sprijinirea și promovarea dezvoltării acestora cu fonduri europene.
Şi așteptările altor companii din sector în Europa sunt similare. Armin Papperger, care conduce gigantul german Rheinmetall, a declarat luni pentru "Financial Times" că au în vedere o nouă fabrică de explozibili, dar vor ca Berlinul să plătească cel puțin jumătate de miliard de euro pentru un obiectiv care probabil va costa 800 de milioane de euro. Compania franceză Nexter a vorbit cu "Politico" despre același lucru.
Luni, 20 martie, ministrul bulgar al apărării, Dimităr Stoianov, le-a spus jurnaliştilor, după un Consiliu al Miniştrilor Apărării din UE, că Bulgaria aprobă în general achiziţia în comun de arme şi participă deja la acestea.
Întrebat dacă există varianta ca alte țări să cumpere de la producătorii bulgari fără a implica statul bulgar, el a răspuns: „Desigur că există, iar asta este treaba complexului militaro-industrial”.
O parte din schema în curs de pregătire prevede exact acest lucru - uzine militare dintr-o țară să vândă cu bani de la UE către o altă țară europeană, care a decis să-și trimită muniția pe frontul ucrainean, ajutând astfel la completarea stocurilor. „Politico” a descris acest lucru drept „tranzacții circulare”, atunci când Breton a explicat publicației de ce se afla în Bulgaria.
Stoianov a subliniat că guvernul bulgar nu intenționează să participe și să ajute Ucraina. El a direcționat imediat schema către conversația despre ceea ce poate sau nu poate oferi armata bulgară (iar planul este mult mai larg decât atât). Bulgaria nu putea trimite obuze de 155 mm pentru obuziere, de exemplu, pentru că armata bulgară nu folosește acest standard NATO, a subliniat el.
Întrebat dacă astfel de muniție este produsă în Bulgaria, el a transferat întrebarea către Ministerului Economiei, care este responsabil de complexul militaro-industrial. "La uzinele TEREM din Bulgaria, subordonate Ministerului Apărării de la Sofia, nu se produc proiectile de calibru 155 mm. Din câte știu, Uzina de Construcţie de Maşini, firmele Emko și Transmobil au astfel de posibilităţi", a adăugat el.
În ceea ce privește proiectilele de 152 mm de standard sovietic, care sunt folosite de Bulgaria și Ucraina, Dimităr Stoianov a dezvoltat din nou teza că statul nu va da astfel de muniții, deoarece chiar şi pentru armata bulgară stocurile ar fi sub normative.
Există și o particularitate aici. Aceste stocuri bulgare au un anumit termen de valabilitate și când se apropie de expirare, ele trebuie distruse. „Dacă nu ne reînnoim acum muniția prin înlocuire, adică dacă nu o punem la dispoziție complexului militaro-industrial, atunci va trebui să cumpărăm ulterior muniție nouă, iar pentru cea expirată va trebui să plătim în plus pentru utilizare și distrugere”, este citat cu explicaţii ministrul Stoianov de Centrul de presă al Ministerului Apărării de la Sofia. Deja anul trecut existau suspiciuni că sunt companii britanice care cumpără astfel de muniții pentru distrugere, dar în schimb acestea au ajuns în Ucraina. Din punct de vedere formal, acest lucru nu este un ajutor din partea Bulgariei, dar muniția este de un tip de care este mare nevoie pe front.
Așa că, din nou, situația - așa cum a fost sub guvernul lui Kiril Petkov - se bazează pe ceea ce va decide Comisia interministerială pentru controlul exporturilor și neproliferarea armelor de distrugere în masă de pe lângă ministrul economiei. Atunci, fostul ministru al economiei Kornelia Ninova a susţinut ferm că niciun proiectil bulgar nu a ajuns în Ucraina, în timp ce era un secret public (și ulterior s-a confirmat într-o anchetă a Die Zeit) că acest lucru se face prin export prin terțe state și în cantități semnificative ca volum.
Cât timp poate fi menținută poziția președintelui Radev privind „decizia suverană a Bulgariei” pentru neparticiparea ţării la schema de obuze? Aceasta poate fi schimbată peste 6 săptămâni, când se întrunește noua componență a Parlamentului bulgar și votează eventual pentru includerea în programul finanțat de UE. Șeful statului pare să-și fi prezentat dinainte evaluarea privind o astfel de schimbăre. „Și este corect ca cetățenii bulgari să cunoască de acum înainte poziția partidelor care, după aceste alegeri, vor decide în numele Bulgariei dacă vor va face parte din eforturile de restabilire a păcii sau de prelungire a războiului". (Articol de Petăr Karaboev; Traducerea: Mirela Petrescu, RADOR)