International
Bugetul UE pe 2018, votat în Parlamentul European. Uniunea alocă PRIORITAR bani pentru locuri de muncă și securitate
Plenul Parlamentului European (PE) a votat miercuri raportul privind poziția Parlamentului asupra bugetului Uniunii Europene (UE) pentru anul viitor, realizat de către eurdeputatul român Siegfried Mureșan, în calitate de negociator-șef al PE.
Raportul a fost adoptat în plenul PE cu cu 414 voturi „pentru”, 163 „împotrivă” și 90 de abțineri. Prin adoptarea acestei poziții, Parlamentul European acceptă propunerea lui Siegfried Mureșan de a respinge solicitarea Consiliului Uniunii Europene (UE) ca Bugetul UE 2018 să fie redus cu 1,7 miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene și propunerea de a intra, astfel, în procedura de conciliere bugetară Parlament European - Consiliu UE.
Prin acest vot, Parlamentul European a fost de acord și cu solicitarea deputatului european Siegfried Mureșan de a crește alocările pentru investițiile în locuri de muncă pentru tineri și pentru siguranță, precum și pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova, dar și de a finanța, în premieră, Programul de acordare a unui abonament gratuit de tren de o lună pentru fiecare tânăr din UE care împlinește 18 ani și care dorește să viziteze Europa.
„Poziția Parlamentului European este una realistă. Nu acceptăm tăieri bugetare de la domeniile importante pentru cetățenii europeni. Obiectivul meu este să mă asigur că Bugetul UE din 2018 contribuie la creștere economică, crearea de locuri de muncă și la siguranța cetățenilor. De aceea, am cerut alocarea a 600 de milioane de euro pentru programul «Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor» în 2018 și creșterea cu 50 de milioane de euro a alocărilor pentru tinerii fermieri. Totodată, am cerut creșterea cu 143 de milioane de euro a alocărilor pentru programe de cercetare, inovare și protecția mediului deoarece acestea ne asigură o dezvoltare sustenabilă. Pentru a obține creștere economică și locuri de muncă, cetățenii și companiile trebuie să se simtă în siguranță. De aceea, este esențial să îmbunătățim securitatea internă și să combatem criza refugiaților. Prin urmare, am cerut o creștere de circa 80 de milioane de euro a alocărilor pentru fondurile privind azilul, migrația, precum și pentru securitatea internă, dar și pentru agențiile UE din acest domeniu. Avem, totodată, nevoie de stabilitate în vecinătatea Uniunii, de aceea, am propus suplimentarea cu 299 de milioane de euro a alocărilor pentru acțiunea externă a Uniunii Europene, care include creșterea sprijinului pentru statele din Vecinătatea sudică și estică, printre care Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Nu în ultimul rând, am decis să tăiem cu 50 de milioane de euro suportul pentru reformele politice din Turcia. Uniunea Europeană nu poate sprijini regimuri care nu respectă valorile democratice și care încalcă drepturile fundamentale”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan după votul din plenul Parlamentului.
Deoarece Poziția Parlamentului European privind Bugetul UE 2018, votată miercuri în plen, diferă de propunerea de buget înaintată de Consiliul UE, urmează a se iniția, începând cu 31 octombrie 2017, procedura de conciliere bugetară între Parlamentul European și Consiliul UE. La finalul concilierii bugetare, care durează 21 de zile, delegația Parlamentului European va trebui să ajungă la un acord cu reprezentanții Consiliului asupra formei finale a Bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018, caz în care votul Parlamentului asupra variantei finale a bugetului este programat a avea loc la finalul lunii noiembrie 2017. Dacă nici după perioada de conciliere bugetară nu se ajunge la un acord asupra bugetului, Comisia Europeană va trebui să prezinte o nouă propunere de buget, iar procedura bugetară se reia.
Bugetul anual al Uniunii Europene a fost, în 2016, de 155 de miliarde de euro, iar, în 2017, de 158 de miliarde de euro, valoarea estimată pentru anul 2018 fiind de 160 miliarde de euro.
Parlamentul European a propus, ieri, în dezbaterile plenului de la Strasbourg, o reducere de 50 de milioane euro a fondurilor de preaderare pentru Turcia și o punere în rezervă a altor 30 de milioane euro. Decizia a fost luată deoarece în țara condusă de președintele Recep Erdogan libertatea presei este îngrădită, sunt limitate drepturile omului, iar reformele politice merg în altă direcție și se îndepărtează de standardele europene.
Recomandările noastre
