Bugetul românului. Câţi bani se duc pe mâncare şi câţi pe băutură şi tutun

Românii au alocat, anul trecut, un procent de 36,1% din cheltuielile totale pentru achiziţia de produse alimentare şi băuturi nealcoolice, 17,6% din cheltuieli au fost direcţionate către întreţinerea locuinţei şi plata utilităţilor şi 8% pentru băuturi alcoolice şi tutun, în timp ce, pentru activităţi de recreere şi cultură au fost orientate 4,2% din cheltuieli, iar pentru educaţie doar 0,4%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

În 2016, cheltuielile totale ale populaţiei, medii pe gospodărie, s-au cifrat la 2.524 lei lunar, respectiv 953 lei/persoană, şi au reprezentat 85,7% din nivelul veniturilor totale medii pe o gospodărie, de 2.945 lei, în 2016.

În totalul cheltuielilor populaţiei de anul trecut, 71,7% sunt cheltuieli de consum, 20,3% impozite şi contribuţii, 3,7% cheltuieli pentru producţie şi numai 0,5% cheltuieli pentru investiţii.

În structura cheltuielilor totale de consum, produsele agroalimentare şi băuturile nealcoolice reprezintă 36,1%, cheltuieli pentru locuinţă, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili - 17,6%, băuturi alcoolice şi tutun - 8%, îmbrăcăminte şi încălţăminte - 6,5%, transport - 6,1%, sănătate - 4,8%, recreere şi cultură - 4,2%, educaţie - 0,4%.

Live Text. Alegeri prezidențiale. Cine va conduce România în următorii cinci ani. Toate informațiile despre vot

Ultima etapă. Pensionarii care mai au patru luni la dispoziție pentru a-și rezolva dosarele

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.632 lei lunar pe gospodărie (994 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 313 lei lunar pe gospodărie (118 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (58,7% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,6%), veniturile din agricultură (2,8%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,5%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%). O pondere importantă o deţin şi veniturile în natură (10,6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (9,3%).

Potrivit INS, mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.