În ultimii ani, bugetarii au fost privilegiații și răsfățații sistemului. Au primit salarii mărite, au primit vouchere de vacanță, au primit zile libere și multe alte beneficii. Politicienii și-au „plătit datoriile” cu slujbe la stat pentru prieteni, sponsori și alții. Există și funcționari publici care și-au câștigat postul cinstit, care își fac meseria cu pasiune, însă bugetarii au ajuns o categorie blamată din cauza unora care au primit postul ca pe o răsplată și se comportă cu dispreț și sfidător. Se anunță, din trei părți, vremuri grele pentru bugetari. Noul consilier al premierului Viorica Dăncilă, Remus Borza, vorbește despre necesitatea unor măsuri drastice în sectorul bugetar, pe care PSD trebuie să le ia, chiar dacă sunt nepopulare. Consilierul președintelui Klaus Iohannis, Cosmin Marinescu, vorbește și el despre sistemul bugetar care sufocă economia. Iar PNL, când ajunge la guvernare, promite restructurări și reducerea schemei în sistemul bugetar. PSD, prin miniștri de resort, susține în continuare că statul are bani, că sistemul este sustenabil și că nu există niciun fel de pericol, dimpotrivă vor mai fi creșteri de salarii.
Deputatul Remus Borza este consilier onorofic pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă. El a făcut, pentru Evenimentul zilei, declarații despre măsurile pe care le va pune pe masa Guvernului.
Prea multe instituții hipergonflabile
Trebuie redus numărul de ministere, trebuie redus numărul de instituții. Este o enormă birocrație, o enormă cheltuială de bani, bani care trebuie să meargă în autostrăzi și școli. Mediul de afaceri are nevoie de un milion de oameni, în vreme ce, în instituțiile de stat, sunt sute de mii de oameni care stau degeabă pe bani mulți, susține Borza.
„Este nevoie de un plan de restructurare sever. În administrație. Este nevoie de un dialog cu totul onest cu mediul privat. Pentru că PIB-ul s-a dublat, în ultimii șapte ani. Dar nu și bugetul. 16 miliarde de euro evaziune este enorm și apoi înjurăm că noi nu avem autostrăzi. Așa că toată lumea trebuie să plătească taxe”.
Parlamentarul a subliniat că s-a alăturat Executivului și pentru a „optimiza mai multe instituții care sunt hipergonflabile și hiper-remunerate”, precum și pentru încurajarea investițiilor. „Eu pentru asta m-am alăturat acestui efort al Executivului și al partidului aflat la guvernare. Tocmai încerc să optimizez: sunt prea multe instituții hipergonflabile, hiper-remunerate, ar trebui și aici remunerarea să țină cont de eficiență și de competență, ar trebui să mai reducem costurile în sectorul public și să încurajăm mai mult și să finanțăm investițiile. Investițiile sunt cele care dau sustenabilitate creșterii economice. De asemenea, Guvernul trebuie să manifeste deschidere spre dialog și conlucrare cu toate mediile economice - cu mediul bancar, cu mediul antreprenorial, trebuie să susțină capitalul românesc, clasa antreprenorială românească, să fie partener al tuturor. Nu avem dușmani, nu avem inamici, cu toții trebuie să conlucrăm spre binele comun”, a punctat Borza.
România, campioană la evaziune fiscală
El a arătat că PSD și Guvernul nu sunt inamicii multinaționalelor, dar a precizat că toate firmele trebuie să își plătească impozitele către stat, argumentând că marea amenințare la adresa securității naționale a țării este evaziunea fiscală.
„Nu suntem inamicii multinaționalelor, am manifestat deschidere, România este o țară prietenoasă, care a pus la dispoziție resurse umane, materiale. (...) Asta trebuie să înțeleagă și ei, în general toate firmele, că trebuie să își plătească și dările către stat, pentru că din impozitele noastre se finanțează marile sisteme publice. Când o să ne obișnuim să ne plătim dările către stat, atunci vom avea și drumuri, și autostrăzi, și școli, și spitale moderne. România este campioană, indiscutabil, la evaziune fiscală - 16 miliarde de euro anual -, asta înseamnă vreo 15 autostrăzi, ca să dau un exemplu Pitești - Sibiu, pe unde merge în fiecare săptămână președintele țării, sau 13 autostrăzi pierde România în fiecare an. Asta este marea amenințare la adresa securității economice a României - evaziunea fiscală. Și aici evident că trebuie să intervin. Trebuie să reformăm și să informatizăm o instituție încă anacronică și ineficientă - ANAF, chiar dacă e într-un progres remarcabil în ceea ce privește gradul de colectare, dar cu tot acest efort suntem pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în PIB.
România are resurse uriașe
„Apoi, cu agricultura. Am avut combinate de porci. De exemplu, Comtim, cel mai mare din Europa. L-am distrus, importăm carne din Ungaria. Aveam 9 milioane de hectare de teren arabil. A fost distrus sistemul de irigații, abia acum, de când e Daea ministru se construiesc noi sisteme. Toate aceste sectoare ar putea produce, doar că trebuie să muncim. Nu putem fi toți avocați, directori și bugetari. Meseriile pun lucrurile în mișcare, România are bani, dar are nevoie de un moment T zero. Nu trebuie să dăm după nevoi, ci după posibilități. Și să dăm alor noștri. 80% din ajutoarele de stat s-au dat la multinaționale, statul nu a investit nimic în clasa antreprenorială românească. Dacă facem toate astea, și putem face, România are resurse uriașe, vom avea nevoie de muncitori și trebuie să deschidem granițele pentru muncitorii din țările non UE. Trebuie să vină până la 200 de mii de asiatici pentru că ar fi un milion de locuri de muncă”, a explicat consilierul premierului.
Toată lumea vrea drumuri, nimeni nu le face
România, țara care asigură președinția Consiliului UE, o națiune în sec XXI, are 10.000 km drumuri de pământ, ca pe vremea lui Ștefan cel Mare. Are și 750 km de autostrada construiți prost si scump. În 1993 România și China aveau câte 200 km de autostradă. Azi, noi avem mai puțin de 800 km iar China peste 91.000 km, surclasând SUA care are 87.000 km. Doar că americanii construiesc autostrăzi de 100 de ani, în timp ce chinezii s-au apucat odata cu noi, în anii 90.
Dacă vrem să atenuăm disparitățile de dezvoltare economică dintre regiunile țării,trebuie sa investim in infrastructura de transport. Trebuie să înțelegem că autostrăzile înseamnă un transport mai ieftin și mai rapid al mărfurilor și persoanelor, înseamnă comerț modern, turism, civilizație, siguranță. Și mai înseamnă viață. România este campioană europeană la mortalitate provocata de accidentele rutiere. Statisticile din anii ’90 încoace arată că în jur de 1800 de persoane mor anual în accidente de circulație, cauza principala fiind drumurile proaste, susține Remus Borza.
Economistul Cotrocenilor: Veniturile bugetare nu și-au atins ținta de creștere
Consilierul pe probleme economice de la Administrația Prezidențială, Cosmin Marinescu, a făcut o analiză amplă a situației din România și a prezentat niște concluzii sumbre, în ciuda creșterilor prezentate de Guvern.
Acesta a spus că o guvernare este bună sau rea în funcție de starea economică, însă pot fi detalii înșelătoare și a amintit că în anii 2007 și 2008, înainte de criză, „economia României creștea tot cu ritmuri record, pentru ca mai apoi să ne confruntăm cu una dintre cele mai severe căderi economice”.
Consilierul prezidențial spune că și în economie, ca și în alte privințe, mai mult nu înseamnă neapărat mai bine. „Performanțele cantitative se pot evapora ușor dacă nu sunt însoțite și de progrese calitative. În absența acestora din urmă, cifrele rotunde în statistică privind creșterea economică pot ajunge să reflecte doar iluzia sustenabilității. În contextul actual, ratele înalte de creștere economică sunt însoțite de acutizarea deficitelor – bugetar, comercial și de cont curent. Această spirală a deficitelor se va dovedi împovărătoare pentru România în anii următori. Când echilibrele macroeconomice se deteriorează continuu, în ciuda creșterii economice, devine evident că direcția de politică economică este greșită”, a explicat Marinescu.
Deficitul bugetar aproape s-a dublat
În ceea ce privește deficitul bugetar, specialistul în economie spune că în ciuda creșterii economice, deficitele se adâncesc continuu și suntem singura țară din Uniunea Europeană al cărei deficit bugetar începe cu cifra 3. „În anul 2019, execuția bugetară pe primele 4 luni arată că deficitul bugetar aproape s-a dublat față de nivelul aferent perioadei similare din 2018, de la 6 miliarde lei la circa 11,4 miliarde lei (...) Dublarea deficitului bugetar a avut loc deși investițiile publice sunt în regres față de anul anterior. De exemplu, cheltuielile de capital sunt cu aproape 5% mai mici decât cele aferente perioadei corespunzătoare a anului 2018. Totodată, pe primele 4 luni ale anului curent, în ciuda țintelor ambițioase asumate în materie de investiții, proiectele europene au înregistrat un avans de doar 7% față de situația anului 2018. Pe partea de venituri, fondurile de la UE au înregistrat o creștere de doar 1,3% față de anul trecut. Execuția bugetară la sfârșitul lunii aprilie 2019 arată că veniturile bugetare sunt mult în urma țintei de creștere programată. De exemplu, pe primele 4 luni din 2019, veniturile fiscale au crescut cu doar 6,7% față de anul trecut, deși bugetul prevede o țintă de creștere a veniturilor fiscale de peste 16%. Principalele categorii de venituri fiscale se situează mult sub proiecțiile de creștere asumate de Guvern în legea bugetului”, a explicat Marinescu.
Depășirea bugetului de pensii
Acesta a dat exemplul încasării TVA care, „pe primele 4 luni, au crescut cu doar 12%, față de ținta anuală de aproape 17%. (...) Pentru îndeplinirea țintei de colectare la TVA ar fi necesară majorarea încasărilor cu circa 19% în perioada mai-decembrie 2019”, spune consilierul.
Acesta a făcut și un tablou al cheltuielilor cu asistența socială (inclusiv pensii) care s-au majorat pe primele 4 luni cu 15% față de 2018: „Rezultă că, pentru încadrarea în bugetul asumat, aceste cheltuieli necesită un spor de doar 4,9% în următoarele 8 luni, față de perioada aferentă din 2018. Însă, în condițiile majorării asumate a pensiilor cu 15% de la 1 septembrie, deja poate fi estimată depășirea bugetului de pensii, așa cum am indicat încă din etapa reexaminării bugetului”.
Unul din patru români este bugetar
Senatorul liberal Florin Cîțu (foto) a declarat, ieri, pentru EVZ, că în ultimul an și jumătate în sistemul bugtar au fost angajate peste 40 000 de persoane. „Este vorba despre copii, amante, rude, niște incompetenți care trebuie să plece acasă”, a spus el. Când PNL va ajunge la guvernare va aplica strategia economică presupunând și reducerea schemei în sistemul bugetar. Florin Cîțu a spus că din banii pe care îi strânge statul, 90% se duc pe salarii, ajutoare sociale, facilități pentru studenți și dobânzi.
În 2017, anvelopa salarială era de 6,7% din PIB, în acest an este de 10%, un maxim istoric al României în ultimii 30 de ani.
Unul din patru români muncește la stat, iar decalajul dintre salariul public și cel privat este cel mai ridicat din Europa. Economistul Iancu Guda făcea recent o analiză din care reiese că România are 1,23 de milioane de salariați în sectorul public: 800 000 în administrația publică centrală și 430 000 în administrația publică locală. „Cheltuielile statului cu salariile angajaților în sectorul public au crescut cu 25% în ultimul an, cu 50% în ultimii trei ani și aproape s-au dublat în ultimii șase ani”, susține Guda.