Românii se pot angaja ca funcţionari publici şi în instituţiile din statele membre UE. Nu vor putea ocupa însă posturi de conducere în magistratură sau în sistemul de siguranţă naţională.
Cetăţenii români au dreptul să aplice şi pentru joburi în instituţiile publice din alte state membre ale Uniunii Europene (UE).
Aşa prevede legislaţia comunitară, care le interzice însă accesul în posturi „care implică exercitarea autorităţii publice şi responsabilitatea de salvgardare a interesului general al statului”, după cum se arată arată într-un ghid realizat de Comisia Europeană (CE).
Interzis în sistemele speciale
Concret, potrivit specialiştilor CE, funcţionarii şi angajaţii din sectorul public sunt lucrători, aşa că, într-adevăr, regulile privind libera circulaţie şi principiul tratamentului egal li se aplică şi lor. Însă aceste reguli generale includ şi excepţii, adică domenii sau funcţii în care românii nu vor putea ajunge.
Este cazul anumitor „funcţii ale statului şi ale organismelor similare, cum ar fi forţele armate, poliţia şi alte forţe de ordine publică, magistratura, administraţia fiscală sau corpul diplomatic”.
Această interdicţie nu vizează însă absolut toate posturile din aceste domenii, pentru că nu toate „implică exercitarea autorităţii publice şi a responsabilităţii de salvgardare a interesului general al statului”, completează specialiştii Comisiei. Ei atenţionează statele membre UE că „aceste criterii trebuie evaluate de la caz la caz, în lumina naturii sarcinilor şi responsabilităţilor postului”.
Ba mai mult, CE susţine că poate aplica procedura de infrigement acelor state UE care abuzează de aceste excepţii, în condiţiile în care au primit un număr mare de plângeri în acest sens în ultimii ani. De asemenea, odată admişi în sectorul public, românii trebuie să beneficieze exact de aceleaşi drepturi ca resortisanţii statului respectiv, de la salariu până la condiţii de muncă, fiscalitate, asigurare socială etc.
În plus, trebuie să le fie recunoscută experienţa profesională comparabilă ca bugetar în România sau în alt stat membru UE.
Însă, în afară de restricţia legată de sistemele speciale, un angajator poate să solicite un anumit nivel de cunoaştere a lim bii acelei ţări, necesar jobului.
Acces restricţionat în UE
Accesul românilor în instituţiile publice europene este limitat şi de restricţiile de muncă impuse, după aderare, de o parte dintre statele membre. Concret, cetăţenii români nu au nevoie de permis de muncă în 16 state ale UE (Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Ungaria, Slovenia, Spania, Suedia şi Slovacia).
În schimb, Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Irlanda, Islanda, Italia, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Norvegia, Marea Britanie şi Olanda au introdus restricţii pentru conaţionalii noştri.
De cealaltă parte, România nu a impus restricţii niciunui stat membru, aşa că cetăţenii UE pot aplica liber pentru joburi în sistemul bugetar de la noi.
DREPTURI REVENDICATE
Unde se pot plânge angajaţii discriminaţi
Libera circulaţie a lucrătorilor asigură oricărui cetăţean al Uniunii Europene o serie de drepturi ce nu pot fi încălcate: dreptul de a căuta un loc de muncă într-un alt stat membru, dreptul de a lucra, de a se stabili în ţara-gazdă în perioada angajării, de a fi însoţit de familie, de a rămâne în statul în care a lucrat, dar şi dreptul de a fi tratat la fel ca şi cetăţenii statului-gazdă, din toate punctele de vedere. Avantaje egale
Concret, potrivit unui ghid e laborat de Comisia Europeană (CE), un român stabilit într-un alt stat al UE beneficiază de toate avantajele fiscale (deduceri de impozite) şi sociale (reduceri de preţ pentru biletele de transport public, alocaţii pentru creşterea copiilor, ajutoare de înmormântare şi de minimă subzistenţă), asemenea cetăţenilor statului respectiv.
Iar o parte dintre dreptu rile sale sociale pot fi „exportate” din România în statul în care lucrează. Mai mult, „dreptul de a intra şi locui într-un alt stat membru în calitate de lucrător poate fi limitat doar din motive legate de ordinea publică, securitatea publică şi sănătatea publică”, subliniază reprezentanţii CE. Cu alte cuvinte, din motive care trebuie să ţină de conduita personală şi să reprezinte o ameninţare reală.
Însă, „în cazul în care constataţi că autorităţile naţionale ale statului-membru UE în care lucraţi sau angajatorul dumneavoastră nu vă respectă drepturile şi încalcă normele comunitare este extrem de important să cereţi, mai întâi, reparaţie în faţa autorităţilor naţionale”, avertizează specialiştii.
Reclamaţii on-line, rezolvate într-un an
Potrivit acestora, există şi soluţia reclamaţiilor on-line adresate reprezentanţilor SOLVIT, instituţie existentă la nivelul fiecărui guvern, care soluţionează reclamaţiile depuse de cetăţenii discriminaţi, în aproape un an.
„De asemenea, se poate cere asistenţă prin intermediul Serviciului de orientare pentru cetăţeni, se poate depune o petiţie la Parlamentul European sau o reclamaţie la CE, care poate lua însă o decizie doar în cazul angajaţilor din sistemul public”, au conchis oficialii CE.
„Accesul poate fi limitat în cazul unor anumite funcţii ale statului şi ale organismelor similare, cum ar fi forţele armate, poliţia şi alte forţe de ordine publică, magistratura, administraţia fiscală sau corpul diplomatic.“, Ghid al Comisiei Europene