București, 1 decembrie 1918: Autoritățile române intră în Capitală

București, 1 decembrie 1918: Autoritățile române intră în Capitală Sursa foto: Wikipedia

București, 1 decembrie 1918: autoritățile române intră în Capitală. Cum a trăit Vechiul Regat, Marea Unire?

București, 1 decembrie 1918: autoritățile române intră în Capitală. Cum a trăit Vechiul Regat, Marea Unire?

1 decembrie 1918 este legat de Alba Iulia și de evenimentul Marii Uniri. Dar oare cum arăta România la 1918? Adică Vechiul Regat, unit la 1859, extins la 18178 și 1913 și proclamat în 1881.

Ne puteți urmări și pe Google News

România între 1916 și 1918

Din 6 decembrie 1916 și până la finalul lunii noiembrie 1918, România, cu excepția Moldovei a fost ocupată militar de Puterile Centrale care la 7 mai 1918 au impus o pace umilitoare. 90 de ani, economia românească urma să fie controlată de Germania, crestele Carpaților erau ale Austro-Ungariei. Dobrogea era a Bulgariei, România având doar drept să folosească drumul Cernavodă-Constanța și infrastructura portuară.

Singurele succese militare care evitaseră ocupația totală fuseseră luptele din vara anului 1917 de la Mărăști, Mărășești și Oituz, dar începutul contrarevoluției bolșevice, degringolada în care era Rusia făcuseră ca succesul de pe front al României să fie nul în politică. România nu putea ține frontul singură și așa s-a ajuns la momentul 7 mai 1918.

Guvernul colaboraționist de la  București condus de Alexandru Marghiloman primise acceptul de a intra în Basarabia și a face unirea la 27 martie/9 aprilie 1918. Puterile Centrale forțau nota prin fostul ambasador Ottokar Czernin al Ausrtro-Ungariei, care ca ministru de externe al Vienei, l-a somat la Răcăciuni pe Ferdinand: ori pace, ori ocupare totală. Treaba cu Basarabia a fost pentru ca România să aibă o zonă în plus care să fie exploatată economic.

Situația se schimbă în 1918

Dar, cursul istoriei se schimbă. În vara anului 1918, începe contraofensiva Antantei în zona Salonicului, pentru că din 1917, Grecia intră în luptă. În septembrie și octombrie, bulgarii, otomanii ies din luptă. La 1 noiembrie 1919, Austro-Ungaria nu mai există, fostele provincii devenid autonome, iar Austria și Ungaria devin republici. Austro-Ungaria acceptase armistițiul pe frontul italian.

Ionel Brătianu este sfătuit la începutul lui noiembrie să declare din nou război Germaniei. Armata Română începe contraofensiva iar declarația ultimativă vine pe 10 noiembrie 1918. Pe 11 noiembrie, Germania capitula la Compiegne.

Pe 15/28 noiembrie, Armata Română asigura cadrul Unirii Bucovinei, vizată de anexarea forțată de către Ucraina secesionistă căreia Puterile Centrale îi făcuseră concesii după 3 martie 1918.

În intervalul 31 octombrie-14 noiembrie 1918, Banatul a fost republică bolșevică, desfijnțată de trupele sârbe care controlează Banatul până în august 1919.

București, Craiova își revin după retragerea Puterilor Centrale

Știrile despre Marea Unire ajung, evident, după 1 decembrie la publicul larg. Aflat încă la Iași, guvernul legitim al României lansase în 23 noiembrie 1918 operațiunea secretă aeriană de comunicare cu fruntații partidei naționale din Ardeal.

La Craiova, la 1 decembrie 1918, oltenii dau jos firmele nemțești și încep să facă inventarul a ceea ce lipsea din bunurile furate de nemți, mai ales de la Palatul Michail, sediul comandaturii germane, Evident, se caută colaboraționiștii pe care urma să fie aruncată vina.

La București, pe 1 noiembrie 1918, Familia Regală, Guvernul, Parlamentul revin acasă, Trenul de la Iași îi aduce la Gara Mogoșoaia (Băneasa). De acolo, regele și regina intră călare. Poartă, el uniforma de mareșal, ea pe cea de colonel de cavalerie. În Memorii, ea scrie că îl călărea pe Jumbo, calul ei preferat. Poporul e în delir. De la Băneasa, pe Kisselef, se ajunge apoi la un arc de triumf improvizat în grabă între Athenee Palace, hotel inaugurat la 26 mai 1914 și clădirile de vis-a vis. Acea cale de comunicare ducea direct spre intrarea în Palatul Regal.

Așadar, pentru Vechiul Regat, revenirea Familiei Regale la București a fost mult mai importantă ca eveniment al zilei pentru populație decât ce se petrecea la Alba Iulia, știrile de acolo fiind urmărite doar de oficialii guvernamentali în mare secret, ziarele scriind abia în zilele următoare ce se petrecuse acolo peste tot în România, devenită România Mare.