La mai puțin de o lună după alegeri dificile, Bruxelles-ul ignoră alegătorii nemulțumiți. Europa a avut parte de un șoc din partea alegătorilor în cadrul alegerilor europarlamentare. Aceștia s-au orientat către partidele de dreapta pentru a transmite un mesaj cu privire la exasperarea lor. Acum, contrar așteptărilor, Uniunea Europeană plănuiește să-i numească din nou pe aceiași lideri pe care alegătorii i-au respins.
Ursula von der Leyen este în centrul discuțiilor
În discuție este soarta președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Comisia este puternicul aparat birocratic al UE.
Ursula von der Leyen a fost președinta Comisiei din 2019. Aceasta este un produs al centrului-dreapta - provine din Uniunea Creștin-Democrată din Germania, afiliată la Partidul Popular European la nivelul UE. Însă, ea s-a mutat spre stânga pentru a obține funcția de conducere a UE în urmă cu cinci ani. Singura sa realizare notabilă din primul mandat este politica emblematică pe care a adoptat-o, Green Deal-ul european. Acesta care constă în mandate și subvenții agresive privind schimbările climatice. De asemenea, aceasta este una dintre problemele deranjante ale alegătorilor. A doua problemă este o criză de lungă durată a imigrației. Despre aceasta, dna von der Leyen pare să aibă puține idei.
Alegerile de luna trecută au produs un Parlament European cu un contingent mai mare de deputați de dreapta. Totodată, au eliminat partidele verzi europene, obsedate de climă. Acest lucru ar trebui să contribuie la discuțiile privind viitorul dnei von der Leyen, deoarece parlamentul trebuie să aprobe președintele nominalizat de șefii celor 27 de guverne naționale ale UE. În schimb, se pare că liderii UE intenționează să se prefacă că alegerile nu au avut loc.
Von der Leyen are susținere
Sursa foto: Arhiva EVZ
Negocierile fulminante au început la câteva zile după alegerile parlamentare. Liderii naționali s-au coalizat în spatele unui plan de susținere a Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat. Planul face parte dintr-un acord care îi ridică pe liderii partidului tehnocrat-centrist Renew și ai blocului socialist la alte două funcții de conducere. Însă PPE al dnei von der Leyen este singurul grup de partide din cele "trei mari" vechi care a reușit să câștige locuri la alegeri.
Acum că numirea doamnei von der Leyen se îndreaptă către parlamentul nou ales pentru aprobare, aceasta dublează eroarea. Ea intenționează să adune majoritatea parlamentară necesară pentru confirmarea sa în principal din partea celor trei partide mari (PPE, Renew și grupul socialist), ceea ce inevitabil va necesita sacrificarea unora dintre prioritățile politice câștigătoare ale propriului partid pentru a ajunge la un compromis cu cele două partide perdante.
Se schimbă tactica
Apoi, pentru a se proteja împotriva celor care nu o susțin, ea încearcă să încheie o înțelegere cu Verzii. Acest lucru i-ar cere probabil să cedeze în fața priorităților stângii cu privire la obiectivele de zero schimbări climatice pe care alegătorii au încercat să le respingă luna trecută.
Aceste alegeri ar fi trebuit să fie o ocazie pentru dna von der Leyen și aliații săi de dreapta să renunțe la promisiunile nepopulare ale ecologiștilor, făcute din conveniență în urmă cu cinci ani, în favoarea unui program pe care majoritatea alegătorilor l-ar putea sprijini. Dar Bruxelles-ul încă mai crede că cel mai mare pericol pentru Uniunea Europeană - și pentru Europa, de altfel - este ceea ce marii șefi ai UE etichetează în mod eronat drept "extrema dreaptă". Prin urmare, scopul este de a marginaliza partide precum cel al dnei Meloni sau RN al lui Marine Le Pen din Franța (un alt mare câștigător al alegerilor din UE și care, probabil, va face parte în curând dintr-o administrație națională la Paris) prin excluderea lor din deciziile politice importante de la Bruxelles.
Bruxelles îi ignoră pe alegători
O ironie este că aceste partide de dreapta nu mai sunt anti-UE așa cum au fost odată. Ele au descoperit că aceasta nu este o poziție majoritară în rândul publicului european. Gândiți-vă la ele mai degrabă ca la mișcări "pentru o UE mai bună", în sensul că reprezintă cererile alegătorilor ca UE să devină mai eficientă în chestiuni precum imigrația și mai puțin distructivă din punct de vedere economic în chestiuni precum clima.
Dar, pentru ca agenda de reformă de facto a noii drepte să funcționeze și pentru ca UE să mențină orice fel de legitimitate populară, Bruxelles-ul trebuie să demonstreze că este dispus să devină mai bun în modul dorit de alegători. Faptul că Bruxelles-ul refuză din nou să facă acest lucru, chiar și după o mustrare electorală atât de mare, îi face pe alegători să se întrebe dacă UE poate fi într-adevăr salvată, potrivit The Wall Street Journal.