O primă zi de discuţii intense a avut loc vineri între cei 27 de lideri ai Uniunii Europene (UE) pentru a încerca să degajeze un compromis în privinţa uriaşului plan de relansare de 750 de miliarde de euro, în special din partea ţărilor aşa-zise "frugale", informează Agerpres, care citează AFP.
A fost pentru prima dată când şefii de stat sau de guvern, purtând mască de protecţie pe faţă, s-au reunit în persoană la Bruxelles după aproape cinci luni, din cauza pandemiei de COVID-19.
După şapte ore de discuţii în conclav, ei s-au reîntâlnit la cină puţin după orele 21.00 (19.00 GMT).
Dineul a fost precedat de întâlniri în grupuri mai mici, după cum a arătat o fotografie în care cancelarul german, Angela Merkel, a cărei ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, discută cu şeful statului francez, Emmanuel Macron, cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cu mediatorul-şef al summitului, Charles Michel, preşedintele Consiliului European.
"Vestea bună este că nimeni nu a părăsit sala" reuniunii, a comentat o sursă diplomatică. "Toată lumea este constructivă", a subliniat sursa.
La masa negocierilor: planul de relansare post-coronavirus, alcătuit din 250 de miliarde de euro împrumuturi, dar mai ales din subvenţii în valoare de 500 de miliarde de euro, care nu vor trebui rambursate de statele beneficiare.
Potrivit mai multor surse europene, totalul subvenţiilor, ce ar putea fi diminuat, se află în centrul discuţiilor.
Planul de relansare este însoţit de bugetul multianual al UE (2021-2027) în valoare de 1.074 de miliarde de euro.
Charles Michel a testat mai multe variante ale propunerii sale de compromis, rod al noilor discuţii, şi un nou proiect ar putea fi prezentat experţilor celor 27 după dineu, a spus o sursă europeană.
Discuţiile se anunţă lungi şi dificile, fiind necesară unanimitatea statelor membre. Summitul, prevăzut pentru două zile, s-ar putea prelungi până duminică.
Potrivit sursei diplomatice, discuţiile au început asupra a trei subiecte deosebit de importante pentru continuarea summitului: valoarea totală a planului, modul în care vor fi controlate reformele întreprinse de principalii beneficiari ai ajutoarelor - mai ales ţările din sudul Europei - şi chestiunea "reducerilor" în contribuţii acordate statelor care plătesc mai mult la bugetul european decât primesc înapoi.