Comisia Europeană a început să ceară României date din instanțe despre dosarele de înaltă corupție în paralel cu introducerea unor „ținte în mișcare” în 2008-2009, potrivit Guvernului.

Executivul condus în 2007 de Călin Popescu Tăriceanu a adoptat pe 31 octombrie, prin Hotărârea nr. 1.346, un „Plan de acțiune” pentru îndeplinirea cerințelor Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) a progreselor României în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției.

România trebuia să atingă patru mari obiective, unul dintre acestea fiind „continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție”.

Întreaga strategie a României, la acest capitol, s-a axat pe o listă de măsuri de „eficientizare a activității Direcției Naționale Anticorupție (DNA)” precum alocarea de fonduri necesare investigațiilor, formarea de personal specializat, accesul DNA la anumite baze de date ale unor instituții. Planul din 2007 mai prevedea „asigurarea celerității procesului penal în cazuri de mare corupție”.

 

Experiment

În timp ce experții europeni pregăteau publicarea unui raport MCV la începutul lui 2013, fostul ministru al Justiției, Mona Pivniceru, atrăgea atenția că România riscă să nu mai scape niciodată de monitorizarea Bruxelles-ului și a invocat sentimentul că în România are loc un experiment.

La o reuniune a magistraților din 9 noiembrie 2012, Pivniceru afirma: „E posibil ca acest Mecanism de Cooperare și Verificare să se eternizeze pentru că condiționalitățile de la care s-a pornit s-au extins. Cred că trebuie să ne punem serios problema dacă problemele din sistem sunt exclusive ale României (...) sau suntem sistemul judiciar pilot de experiment pentru idealul de justiție în Europa”, a spus ea.

Pe 8 martie 2013, după o discuție cu comisarul european pentru Justiție, Viviane Reding, Pivniceru vorbea, pentru prima dată, despre „ținte în mișcare”. „I-am spus doamnei comisar că, de la an la an, rapoartele adaugă noi elemente, iar statul român nu are posibilitatea să anticipeze existența acestora și prin urmare să le realizeze (...) pentru că ele sunt ținte în mișcare”, a spus ea.

 

Cerințe politice

În data de 20 martie 2013, Guvernul condus de această dată de Victor Ponta a adoptat un Memorandum privind situația MCV-ului, document însoțit de o analiză de 88 de pagini a Ministerului Justiției, cu privire la evoluția din ultimii șase ani a cerințelor Comisiei Europene în oglindă cu măsurile luate de România.

În analiza realizată, Ministerul Justiției a scos în evidență o problemă majoră: MCV-ul va fi eliminat doar după ce au fost atinse „satisfăcător” cerințele Comisiei Europene, dar sintagma „satisfăcător” nu este definită de Comisia Europeană, astfel încât România nu știe concret ce are de făcut. Mai mult, în analiza guvernamentală scrie că în raportul MCV au apărut cerințe „de ordin politic”.

 

Țintele la nivel înalt

Guvernul mai acuză că au apărut „ținte în mișcare” și în capitolul dedicat corupției la nivel înalt. „De remarcat faptul că textul obiectivului de referinţă avea în vedere doar activitatea de investigare a faptelor de corupţie la nivel înalt (Continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor cercetări profesioniste şi imparţiale cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt – Decizia 928/2006). Prin raportul din anul 2008 se extinde aria de monitorizare şi asupra „eficienţei sistemului judiciar în ceea ce priveşte judecarea cauzelor de corupţie la nivel înalt”, ceea ce înseamnă extensia condiţionalităţii la întregul sistem judiciar penal”, se arată în documentul Ministerului Justiției.

 

Titus Corlățean: „Viviane Reding era preocupată de victoria PDL”

Fostul ministru al Justiției în perioada 7 mai – 5 august 2012, senatorul PSD Titus Corlățean, a comentat pentru EVZ că scrisoarea lui Catherine Day i se pare „o formulă de dirijare” a instanțelor românești.

Întrebat de EVZ dacă a primit și el o listă cu numele și prenumele anumitor inculpați în dosare de mare corupție, el a răspuns: „Eu nu-mi aduc aminte să fi primit solicitări punctuale”.

Timmermans schimbă macazul

Corlățean a relatat că după ce a părăsit portofoliul de ministru al Justiției și a preluat Externele (2012-2014), a menționat în discuțiile cu oficialii europeni faptul că cerințele Comisiei Europene se schimbau în permanență, motiv pentru care România nu știa cum poate să ajungă la ridicarea MCV-ului. „Am spus în contactele pe care le-am avut cu Comisia Europeană și Parlamentul European că este incorect faptul că MCV-ul din 2006-2007 s-a transformat într-un „moving target”, o țintă în mișcare. Am transmis acest mesaj că au tot fost aduse adăugiri și oricâte măsuri ar implementa România, nu poate atinge o țintă în mișcare. Nu am primit răspunsuri convenabile la acel moment. Dar, anul trecut, am ridicat din nou această chestiune într-o vizită la București a dlui Timmermans (Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, n.red.), i-am spus și dânsului de „moving target”. Răspunsul său a fost diferit de răspunsurile pe care le-am auzit până atunci. A spus că nu se mai acceptă ca MCV-ul să fie o țintă în mișcare”, a relatat Corlățean.

 

PPE cu ochii la alegeri?

Senatorul a mai spus pentru EVZ că analiza situației MCV din 2012 trebuie „conexată” cu suspendarea și referendumul de demitere a fostului președinte Traian Băsescu. Corlățean a spus, în acest sens, că atunci când era ministru de Externe a aflat că în marja Congresului PPE care a avut loc în septembrie 2012 la București, comisarul european pentru Justiție, Viviane Reding (PPE), era preocupat de soarta PDL-ului în alegerile parlamentare programate în acea iarnă. PPE îi sprijinea pe Traian Băsescu și fostul PDL, aflați în conflict politic cu USL la București. „A avut loc o discuție în format restrâns la care a participat și comisarul Reding, dar în calitate politică de membru PPE. Cineva care a participat la discuție mi-a povestit că dna Reding a spus ceva de genul „Ce ar trebui să mai facem ca partidul nostru să câștige alegerile în România?„”, a relatat Corlățean pentru EVZ.

 

Mona Pivniceru: „Nu era posibil”

Postul de televiziune Antena 3 a publicat o scrisoare din 10 octombrie 2012 în care secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, a întrebat autoritățile române, în pregătirea raportului MCV, care este stadiul dosarelor de corupție la nivel înalt în care erau cercetați la vremea respectivă Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Şerban Brădişteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Chiuariu.

La vremea respectivă, ministru al Justiției era Mona Pivniceru. Lista a generat controverse în spațiul public, una din întrebări fiind de ce Comisia Europeană nu a întrebat și de Relu Fenechiu, fost ministru PNL și trimis în judecată de DNA în Dosarul Transformatorul.

Întrebată ieri, de EVZ, dacă Comisia Europeană i-a solicitat vreodată informații despre cazuri punctuale de dosare de înaltă corupție aflate pe rolul instanțelor de judecată, Pivniceru a răspuns: „Nu, și nici nu era posibil”. Aceasta nu a mai răspuns întrebării EVZ dacă confirmă sau infirmă dacă a primit și dacă a răspuns la scrisoarea lui Catherine Day.

 

Riscuri asumate

Pe 8 noiembrie 2012, Pivniceru spunea că oficialii CE nu au cerut date din dosare. „De la instituirea Mecanismului (MCV, n.r.) România s-a obligat la anumite condiționalități, singură și le-a propus ca standard, ca obiective de atins. Comisia monitorizează propriile noastre promisiuni. Comisia nu a cerut date din dosar, ci a cerut să se explice care este stadiul lucrărilor, adică procedura care a fost desfășurată în acele dosare”, a spus ea la o emisiune Realitatea TV.