Alain Destexhe analizează tensiunile create în privinţa imigraţiei din Belgia. În raport cu populaţia sa, Belgia a primit mai mulţi imiganţi decât vecinii săi, inclusiv Franţa. În anii 2000, echilibrul migrator a fost de patru ori mai important în Belgia decât în Franţa sau Germania! Problemele care au rezultat (absenţa integrării, comunitarismul, dezvoltarea islamismului) au fost eludate sau minimalizate.
Modelul multiculturalist a eşuat, argumentează el. De ce chestiunea imigraţiei are o atât de mare importanţă în Belgia?
Există, de asemenea, diferenţele dintre Flamanzi şi Valoni. În nordul ţării, NV-A şi Vlaams Belang (partide apropiate de concepţiile lui Marine Le Pen), s-au detaşat de mult timp de aceste chestiuni migratoare. În sudul ţării, presa şi partidele politice s-au arătat mai reticente. Mai mult, nordul ţării votează majoritar cu dreapta (extrema dreaptă şi dreapta naţionalistă, contând pe circa 40% din electorat, în timp ce sudul votează stânga).
Bruxelles-ul numără deja probabil 30% musulmani. În câţiva ani se estimează că belgienii de origine vor fi devenit minoritari în capitala Europei. Parlamentul regional bruxellez, sau belgienii de origine străină sunt aproape de a deveni majoritari, votează rezoluţii asupra Palestinei, sau Birmaniei, dar nu se interesează de situaţia drepturilor omului în Turcia. În şcolile primare publice, mai mult de 50% din copii urmează cursurile de religie musulmană.
Demografia este, aici, o chestiune importantă. Bruxelles a devenit al doilea oraş cel mai cosmopolit din lume după Dubai, fără să aibă bogăţia acestuia. Nu cu mult timp în urmă, oraşul cel mai bogat al regatului, el este acum pe drumul pauperizării din pricina valurilor migratoare. La Bruxelles, 90% din beneficiarii ajutoarelor sociale aparţin străinilor. Acest lucru este o chestiune de reflecţie pentru cei ce sunt adepţii frontierelor deschise şi care permit inegalităţi, porivit Le Figaro.