Brexitul nu e sfârșitul lumii, dar ce poate câștiga România din acest nou „război”?

Brexitul nu e sfârșitul lumii, dar ce poate câștiga România din acest nou „război”?

Subiectul Brexitului a devenit prilejul unor negocieri în forţă între statele europene, care ar putea schimba polii de putere în interiorul Uniunii. Liderii noștri trebuie să se impună la masa discuţiilor

Un profesor de știinţe politice de la Universitatea din Sussex, Erik Millstone, a spus: „If you’re not at the table, you’re on the menu” („Dacă nu ești la masă, ești în meniu” - trad.).

Aceasta se potrivește perfect cu ceea se întâmplă acum în contextul discuţiilor despre viitorul Uniunii Europene. România trebuie să aibă un rol activ în tratative, spun reprezentanţi ai oamenilor de afaceri. „Doar Germania și Franţa sunt acum la masa negocierilor, celelalte state stau și se uită, trăiesc această discriminare”, atrage atenţia Ionel Blănculescu, analist economic. Potrivit acestuia, în urma referendumului pot urma reașezări în plan geopolitic, cu consecinţe periculoase.

Unde vor fugi banii?

„Acest Brexit nu se va realiza. E un instrument de negociere dură din partea Marii Britanii, care se realizează acum în spatele ușilor închise. Reluarea poziţiei Marii Britanii în UE într-un alt context este ce se discută acum”, a declarat Blănculescu, într-o conferinţă pe tema Brexitului organizată de ziarul Bursa.

Potrivit acestuia, la nivelul Guvernului trebuie creat un colectiv care să identifice și să își însușească oportunităţile generate de acest Brexit: „Toate naţiunile își apără interesele proprii”.

Dan Armeanu, profesor din cadrul ASE, spune că dacă incertitudinea va persista în rândul investitorilor, probabil aceștia se vor reorienta spre ţări emergente cu direcţie bună. „Printre acestea ar putea fi și România, dar trebuie ca politicile și deciziile interne să fie mult mai echilibrate”, a spus Dan Armeanu.

Echipa Germania - Rusia

Legat de jocurile de putere din interiorul UE, Cristian Pârvan, președintele Patronatul Serviciilor Private din România, se întreabă „ce facem dacă Germania prevalează în relaţia cu Rusia?”. El susţine că „în contracurentul unor ţări, Germania, susţinută de alte state, poate schimba direcţia cu consecinţe foarte importante pe plan economic”. El a dat ca exemplu proiectul gazoductului Nord Stream II, care ar dubla livrările directe de gaze rusești către Germania, proiect nesusţinut de Comisia Europeană, dar care continuă liniștit, sau discuţiile ca Mercedes să facă o fabrică în Rusia. În plus, în ciuda sancţiunilor economice împotriva Rusiei, Germania a continuat să exporte pe această piaţă. Potrivit lui Pârvan, miza uriașă în acest „război” este capitalul românesc. „Trebuie să ne concentrăm la a sprijini preponderent capitalul românesc, ceea ce nu se întâmplă acum”, a punctat Pârvan.

Ludwik Sobolewski, director general al Bursei de Valori București, consideră că România trebuie să își facă instituţiile mai puternice. „Dacă tratăm pozitiv aceste provocări, cu ideea: «Nimeni nu ne poate înlocui», România poate avea oportunităţi ridicate din această situaţie complicată. Brexitul nu e finalul lumii. Este o ocazie ca România să fie parte activă a UE”, a afirmat Sobolewski.

Cioloș vrea „proiect de ţară”

Premierul Dacian Cioloș a afirmat ieri că România poate transforma momentul de criză reprezentat de Brexit într-unul de noi oportunităţi, referindu-se în special la stabilirea unui nou proiect de ţară care să fie susţinut de toate forţele politice, de Președinţie și Guvern. El a subliniat că există pentru România, în prezent, oportunităţi de ordin economic, dar și politic și geostrategic. „Dacă știm ce vrem acasă, să putem să susţinem aceste puncte de vedere și la Bruxelles”, a punctat Cioloș. Fostul președinte Traian Băsescu a susţinut și el că România trebuie să își apere interesele în jurul mesei la Consiliul European, unde nu va mai fi „un Cameron care să strige la fiecare summit «prea multă birocrație la Bruxelles, prea multe reguli care ne blochează, prea mulți funcționari, (...) trebuie adoptate măsuri severe împotriva Federaţiei Ruse», strigăte la care adesea i-am fost sau mi-a fost partener”.