Marea Britanie a activat ieri Articolul 50 pentru a ieși din Uniunea Europeană. Urmează doi ani de negocieri crâncene între Londra și Bruxelles, în care, printre altele se joacă însăși unitatea Regatului britanic

Ambasadorul britanic la Bruxelles, sir Tim Barrow, i-a remis ieri președintelui Consiliului European scrisoarea care informează UE despre intenția țării sale de a părăsi blocul european, prin procesul prevăzut la Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona. În același moment, la Londra, premierul Theresa May le-a anunțat membrilor Parlamentului britanic că procedura de ieșire din UE a fost declanșată.

A fost o decizie bună

Au trecut puțin peste nouă luni de la referendumul din 23 iunie 2016, în care 51,9% dintre britanici au votat pentru Brexit, iar opinia publică rămâne scindată. Editorialistul The Guardian, de pildă, vede în misiva trimisă ieri la Bruxelles „scrisoarea noastră de sinucidere”. Totuși, printre britanicii de rând, 46% consideră că a fost o „decizie bună”, față de 41% care cred contrariul, potrivit unui sondaj GfK publicat la începutul lui martie.

Din momentul remiterii scrisorii ce anunță activarea Articolului 50 începe să curgă termenul de maximum doi ani pentru negocierile dintre Londra și Bruxelles. Donald Tusk trebuie să dea până vineri un răspuns la notificarea britanică. Apoi, în cadrul unui summit extraordinar, programat pentru 29 aprilie, Cei 27 vor aproba liniile generale de negociere. Subiectele sunt multe și spinoase, scrie Le Figaro: „Factura” Brexit, relocarea agențiilor europene, drepturile aeriene, cooperarea judiciară, soarta funcționarilor de naționalitate britanică, programele de cercetare, viitorul relațiilor economice...

Sarcina se anunță extrem de dificilă: o sursă de la Bruxelles , citată de Le Figaro, spune că totul seamănă cu încercarea de a extrage un ou dintro omletă. Theresa May riscă să fie prinsă la mijloc între nevoia unui compromis cu foștii parteneri europeni și presiunii aripii dure din Partidul Conservator.

Șantaj-contrașantaj

Cea mai spinoasă problemă se anunță soarta celor trei milioane de europeni aflați acum în Marea Britanie și a milionului de britanici ce locuiesc în UE.

Londra intenționează să adopte o nouă politică imigrațională, care să limiteze intrările din Uniunea Europeană, lucru de care Bruxelles-ul nici nu vrea să audă. Liderii europeni au avertizat că orice îngrădire a liberei circulații va atrage expulzarea Londrei din piața unică.

Marea Britanie riscă să ajungă mică

În afara tuturor acestor griji, pe capul Theresei May apasă o grijă uriașă: menținerea unității Regatului. Parlamentul scoțian a votat marți pentru organizarea unui nou referendum pentru independență. Premierul May refuză deocamdată pretenția guvernului scoțian, dar este greu de spus cât va putea rezista. Nici în Irlanda de Nord, naționaliștii și unioniștii nu reușesc să se înțeleagă pentru formarea unui nou guvern, în primul rând din cauza dezacordurilor legate de Brexit. Ministrul pentru Brexit, David Davis, a recunoscut că există riscul ca Irlanda de Nord să părăsească Marea Britanie și să rămână în UE, cu speranța unei reunificări cu Republica Irlada.