Turcia a anunțat luni traseul unui nou canal maritim ce are ca scop decongestionarea traficului pe strâmtoarea Bosfor. Acest canal ar transforma jumătatea europeană a orașului Istanbul într-o insulă. Bosforul este una dintre cele mai aglomerate căi navigabile din lume, 42.000 de nave trecând prin strâmtoare în anul 2016 - în comparație cu 16800 de nave care au tranzitat Canalul Suez în același an.
Lucrările la noul canal urmează să înceapă acest an. Acesta urmează să aibă o lungime de 45 de kilometri și va face legătura între Marea Neagră și Marea Marmara, trecând pe la vest de strâmtoarea Bosfor, a declarat ministrul transporturilor din Turcia, Ahmet Arslan, adăugând că proiectul acestui canal maritim este cel mai scump proiect de infrastructură din istoria Turciei.
Bosforul este singura cale de acces la Marea Mediterană, și prin aceasta la oceanul planetar, pentru România, Bulgaria, Ucraina și Georgia, cât și pentru porturile rusești de la Marea Neagră.
O serie de proiecte urbane vor fi construite pe malurile acestui canal, cât și câteva centre logistice care vor fi construite la intrarea în canal dinspre Marea Neagră.
"Scopul este de a reduce riscurile care pot apărea din cauza navelor care trec prin Bosfor, nave care uneori transportă materiale periculoase", a declarat ministrul turc în cadrul unei conferințe de presă televizate.
Canalul va trece prin regiunea Durusu de la Marea Neagră și va ajunge la lacul Kucukcekmece, aflat lângă Marea Marmara. Documentația prezentată de Ministerul Mediului din Turcia arată că acesta va avea o adâncime de 25 de metri și o lățime între 250 și 1000 de metri.
Noul canal nu va fi supus Convenției de la Montreux care garantează trecerea liberă a navelor civile în timpul perioadei de pace prin canalul Bosfor, ceea ce înseamnă că Turcia ar putea percepe o taxă de trecere pentru navele care vor folosi noul canal maritim.
Solul care urmează să fie excavat pentru canal va fi folosit pentru agricultură, precum și pentru a construi insule și porturile artificiale în Marea Marmara.
Ecologiștii critică acest proiect, și spun că acesta ar deschide calea unor dezvoltări imobiliare viitoare în nordul orașului Istanbul, avansând ca și consecință directă distrugerea pădurilor aflate în acea zonă.