Boom de ovule congelate în Coreea de Sud. De ce amână maternitatea femeile tinere

ovul congelat / sursa foto: https://en.ermateb.com/

În Coreea de Sud, utilizarea practicii congelării ovulelor este în creștere: în 2020 în congelator erau 44.122 gameți, acum sunt 105.523. Între timp, criza demografică devine din ce în ce mai gravă

De ce amână maternitatea femeile tinere din Coreea de Sud

Kim Ye-ji are 21 de ani, este studentă și are două mari dorințe: să aibă un copil și să se concentreze pe studii pentru a-și construi o carieră. „Vreau să mă căsătoresc și să am copii într-o zi – a spus ea pentru Korea Times -, dar cred că momentul ideal pentru a o face este între 20 și 30 de ani, care este exact momentul în care probabil mă voi concentra asupra carierei mele.”

La fel ca alte 14.000 de persoane, Kim a vizitat un centru de infertilitate din Seul care „sponsorizează” practica înghețarii ovulelor. În mod surprinzător, centrul a fost luat cu asalt de persoane foarte tinere: „Majoritatea vizitatorilor au fost femei între 20 și 30 de ani”, scrie ziarul sud-coreean.

Un lucru este cert: în țara asiatică - care se confruntă cu o criză demografică dramatică și unde rata natalității s-a prăbușit în 2023 la un minim istoric de 0,7, fiind cel mai scăzut din lume - practica congelării ovulelor devine din ce în ce mai răspândită.

Numărul de ovule congelate în Coreea de Sud crește amețitor

Potrivit datelor Ministerului Coreean al Sănătății și Bunăstării, numărul de ovule congelate depozitate la unitățile medicale din întreaga țară a crescut de la 44.122 în 2020, la 105.523 în 2023. Costul prelevării este de aproximativ 3 milioane de woni, în timp ce cel al conservării fluctuează între 200.000 și 300.000 de woni pe an.

În luna februarie, guvernul metropolitan din Seul a decis să dubleze numărul subvențiilor destinate femeilor. Din septembrie 2023, până la 2 milioane de woni (1.496 USD) au fost alocate pentru 300 de femei cu vârsta cuprinsă între 20 și 49 de ani. Începând cu acest an, subvenția va fi extinsă la 650 de femei.

„Cred – explică Lee Jae-eun, specialist la Spitalul de Fertilitate Maria din Seul – că practica congelării ovulelor poate ajuta mai multe persoane să se pregătească pentru a avea copii, atenuând grijile celor care se căsătoresc și aleg să își întemeieze o familie mai târziu".

Steag Coreea de Sud / Sursa foto: Wikipedia

Coreea de Sud, mari probleme demografice

Este greu de cuantificat impactul pe care această practică îl are asupra tendințelor demografice reale. Amânarea unei nașteri la o vârstă mai matură și chiar nedeterminată, fără a afecta motivele „de mediu” care fac alegerea parentală din ce în ce mai dificilă, poate ridica cu adevărat curba demografică?

Potrivit Statistics Korea, vârsta medie a primei căsătorii în țară este de 34 de ani pentru bărbați și 31,5 ani pentru femei, cu o vârstă medie de 32,8 ani pentru femeile care au primul copil (2022). Dintre țările OCDE, în 2023, Seulul s-a clasat pe primul loc pentru cea mai mare vârstă medie a mamelor care aveau primul copil.

Nu numai: în ţară, nemulțumirea faţă de instituţia căsaoriei devine din ce în ce mai puternică. În anul 2022 s-au căsătorit doar 3,7 persoane din 1.000. Familiile unifamiliale reprezintă 41% din total. Iar impactul pe care îl are acest fenomen asupra nașterilor este devastator.

Minim istoric la natalitate

Numărul copiilor născuți în Coreea de Sud a scăzut anul trecut la un minim record de 229.970. Scăderea a fost progresivă. Nașterile au scăzut sub pragul de 400.000 pentru prima dată în 2017, sub 300.000 în 2020 și sub 250.000 în 2022. Iar anul trecut, numărul copiilor născuți a scăzut la un minim istoric de 229.970.

În acest ritm se estimează că până la sfârșitul acestui secol, populația actuală - 51 de milioane de locuitori - se va înjumătăți. „Declinul demografic reprezintă o amenințare serioase nu numai pentru piața muncii și finanțele statului, ci și pentru fiecare aspect al societății, de la apărarea națională la educație și serviciile medicale”, a explicat Lee Sang-rim, expert la Institutul Coreean de Sănătate și Afaceri Sociale.

(Articol de Luca Miele, Avvenire; Traducerea Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMANIA)