În urmă cu trei ani, orașul irakian Mosul cădea în mâinile grupării jihadiste ISIS cu baze militare și depozite de armament, fiind poate cea mai importantă victorie tactică, pe care luptătorii ”Califatului morții” o obținuseră în regiune.

Dar cea mai înfricoșătoare  armă din Mosul din acea zi, nu a fost niciodată folosită de teroriști?, scriu jurnaliștii de la washingtonpost.com.

Închise într-o încăpere a colegiului din Mosul erau două mașini ale căror lamele aveau cobalt-60, o substanță cu niveluri letale de radiație ridicată. Când este conținut în ecranul greu al unei mașini de radioterapie, cobaltul-60 este folosit pentru a ucide celulele canceroase. În mâinile teroriștilor, acesta  era  ingredientul principal al unei ”bombe murdare”, o armă ideală care  ar fi putut  răspândi radiații și panică.

La rândul lor, agențiile de informații occidentale au fost conștiente de pericolul  cobaltului  și au privit cu îngrijorare timp de trei ani posibilele încercări de utilizare al acestuia de către militanții ISIS.  Aceste preocupări s-au amplificat la sfârșitul anului 2014, când oficialii ISIS s-au lăudat ca pot să  obțină materiale radioactive și când au preluat laboratoarele  campusului Colegiului din  Mosul, cu scopul aparent de a construi noi tipuri de arme.

În Washington, experții independenți în domeniul nuclear au redactat lucrări și au făcut calcule cu privire la potența cobaltului și la amploarea daunelor, pe care le-ar putea face acesta. Detaliile au fost ținute la secret în contextul în care jihadiștii SIL din Mosul nu erau pe deplin conștienți de ceea ce aveau.

 În ianuarie a.c, forțele irakiene de securitate au reușit să complexul de cercetări al Colegiului din Mosul unde se aflău lăzile de cobalt radioactiv. Spre surprinderea tuturor, lăzile cu cobalt erau intacte în camerele de depozitare, după cum fuseseră puse înainte de ocuparea orașului în 2014. ”Nu sunt atât de inteligenți”, a spus un oficial al ministrului sănătății irakian, despre foștii ocupanți ai orașului.

De ce statul islamic nu a reușit să profite de eșecul său nu este clar. Oficialii americani și experții în domeniul nuclear speculează că teroriștii ar fi putut fi îngropați de o preocupare practică: cum să demonteze placarea grosieră a mașinilor fără a se expune la o explozie de radiații mortale.

Mai sigur este faptul că pericolul nu a trecut în întregime. Cu zeci de persecutorii islamici aflați încă în libertate, oficialii din S.U.A. au cerut ca detaliile despre locația curentă a cobaltului să nu fie dezvăluite.

Ei au recunoscut, de asemenea, că îngrijorările lor se extind mult dincolo de Mosul. Echipamente similare există în sute de orașe din întreaga lume, unele dintre ele în zone de conflict.  ”Aproape fiecare țară din lume le are sau este o țară de tranzit prin care trece echipamentele radiologice de nivel înalt”, a declarat Andrew Bieniawski, vicepreședinte al Inițiativei privind amenințările nucleare de la Washington, care a condus eforturile guvernului SUA de a proteja astfel materiale.

În timp ce rețelele de televiziune au arătat imagini ale teroriștilor triumfali care străbateau principalele artere din Mosul, agenții de informații au inventat liniștit mulțimea bogățiilor militare și materiale pe care militanții islamici le dobândiseră brusc. Lista a inclus trei baze militare irakiene, fiecare burdușite cu arme și vehicule fabricate în S.U.A. De asemenea, a inclus seifuri bancare care conțineau sute de milioane de dolari în valută, precum și fabrici pentru fabricarea de muniții și laboratoare universitare, pentru amestecarea substanțelor chimice utilizate în explozivi sau ca precursori ai gazului otrăvitor. 

De asemenea, oficialii americani au știut că statul islamic a dobândit controlul cantităților mici de uraniu natural sau slab îmbogățit - resturile proiectelor nucleare ale Irakului din timpul președinției lui Saddam Hussein - precum și un iridiu radioactiv relativ inofensiv utilizat în echipamente industriale. Dar o preocupare radiologică mult mai mare a fost cobaltul. Agențiile de informații știau despre existența în Mosul a cel puțin unei mașini puternice de radioterapie utilizată pentru tratamentul cancerului, una care ar putea oferi statului Islamic o armă teroristă puternică.