Bombă cu ceas în Grecia. Infracțiunile migranților. Insularii se revoltă

Refugees crossing the Mediterranean sea on a boat, heading from Turkish coast to the northeastern Greek island of Lesbos, 29 January 2016.

Pe insulele grecești, oamenii și-au văzut proprietățile distruse, oile și caprele omorâte, casele jefuite.

Anunțul făcut de guvernul de la Atena cu privire la construirea de noi tabere pentru migranți, pe cinci insule din Marea Egee, a provocat o reacție de furie în rândul insularilor.

Aceste noi instalații vor fi percepute în Orientul Mijlociu, Africa sau în Asia ca o încurajare în plus de a veni în Europa, via teritoriul Greciei, estimează insularii greci.

Guvernul afirmă că aceste noi tabere, care urmează să devină operaționale până în luna iulie, sunt necesare pentru a reduce suprapopularea altor centre de găzduire a migranților, care au făcut deja obiectul criticilor internaționale.

La mijlocul lunii trecute, peste 500 de locuitori din isula Lesbos i-au împiedicat pe muncitori să aibă acces la șantierul unei noi tabere de migranți, la Karava Mantamadou. Poliția a folosit gaze lacrimogene și grenate asurzitoare pentru a dispersa mulțimea.

Confruntări similare au avut loc și pe insula Chios, aflată la mai puțin de 20 km de Turcia. De pe pământ turcesc, zeci de mii de migranți vor să pună piciorul pe insula Chios și apoi în Europa continentală.

În Lesbos, noul centru de primire pentru migranți va funcționa în regim închis. El va înlocui tabăra actuală Moria, care nu permite controlul sosirilor și plecărilor. Taberele închise au uși care se deschid în timpul zilei, dar se închid noaptea. Scopul este de a controla mișcarea și de a împiedica migranții să fugă pe continent.

Centre similare celui din Lesbos sunt prevăzute pe insulele Chios, Kos, Leros și Samos. Toate aflate în apropierea Turciei.

Tabăra Moria a fost criticată la nivel internațional pentru condițiile sordide de viață ale migranților.

În 2016, autoritățile grecești, cu susținerea UE, au pus în practică o politică de izolare a migranților pe insule pentru a descuraja traversările din Turcia către Grecia.

Această politică îi obligă pe migranți să rămână pe aceste insule, fără posibilitatea de a ajunge pe continent, până când dosarele de solicitare de azil sunt rezolvate. Însă numărul acestora este imens iar sistemul grec de tratare a solicitărilor de azil este depășit, rezultatul fiind că 40.000 de migranți să află blocați pe aceste insule.

Această politică de deținere a migranților a provocat furia insularilor care se plâng de infracționalitatea generată de migranți.

„Oamenii și-au văzut proprietățile distruse, oile și caprele omorâte, casele jefuite”, a declarat Nikos Trakellis, un purtător de cuvând al locuitorilor din Moria.

„Cu câțiva ani în urmă, cu 5.000 de migranți pe insulă, toată lumea a remarcat că condițiile de viață s-au deteriorat. Acum cu toții simțim că situația este scăpată de sub control”, a adăugat el.

În octombrie 2019, guvernul elen a anunțat transferul pe continent a 20.000 de migranți. Dar un nou focar migrator din Turcia a recreat o situație de supraaglomerare în structurile de primire.

Guvernatorul Mării Egee de Nord, Kostas Mutzuris, opozant declarat al proiectelor de construcție de noi tabere de migranți pe insule, a descris Lesbos „un butoi cu pulbere gata să explodeze”, adăugând că „este crucial să instaurăm starea de urgență”

„Mă tem pentru siguranța oamenilor din Lesbos. Dacă nu se schimbă nimic, dacă nu transferăm mulți refugiați pe continent și dacă nu oprim noile sosiri din Turcia, atunci suntem condamnați”.

Guvernul de centru-dreapa al premierului Kyriakos Mitsotakis a luat măsuri mai ferme vizavi de fenomenul migratoriu decât cel precedent, de stânga, al lui Alexis Tsipras.

Recent, Mitsotakis a declarat că Grecia nu mai este deschisă oricărui venit: „Vor fi bineveniți doar cei pe care îi alegem noi. Indezirabilii vor fi respinși”.

După ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a deschis „robinetul” cu migranți către Europa, responsabilii greci au afirmat că liderul de la Ankara manipulează personal fluxul migratoriu către Grecia, în funcție de banii și concesiile politice pe care încearcă să le obțină de la Uniunea Europeană.

„Europa nu poate trăi sub amenințări sau șantaj”, a declarat ministrul grec al Imigrației, Giorgos Kumutsakos. „Europa trebuie să ia în considerare situația Turciei dar Ankara trebuie să-și schimbe atitudinea față de europeni”.

Potrivit ONU, în 2019 aproximativ 64.000 de migranți (în medie 164 pe zi) au sosit în Grecia. Aproape 80% din ei au sosit pe insulele Chios, Lesbos și Samos.

Peste 6000 de migranți (în medie 133 pe zi) au sosit în Grecia în primele șase săptămâni ale acestui an. Principalele țări de origine ale acestora sunt Afganistan, Siria, Congo și Irak.

Luptele din regiunea siriană Idlib au împins aproximativ un milion de persoane spre frontierele Turciei.

Turcia, care găzduiește aproape 4 milioane de migranți, a declarat că nu mai poate face față unui nou aflux, liderul de la Ankara amenințând astfel în mai multe rânduri că va provoca migrații în masă către Europa.