În iulie 2003, Bogdan Stăncescu devenea primul administrator al versiunii în limba română a enciclopediei online libere Wikipedia. A tradus interfaţa din limba engleză, a creat formate, a adunat voluntari, i-a ajutat să se descurce cu postarea articolelor şi le-a moderat discuţiile. După opt ani în care s-a implicat când mai mult, când mai puţin în dezvoltarea Wikipediei, Bogdan Stăncescu crede că suntem o naţie care a uitat să coopereze, iar acesta e marele hop spre o enciclopedie liberă cu adevărat mare.

În 2003, Wikipedia în limba engleză avea deja doi ani. Nu era încă foarte dezvoltată, dar era un proiect care promitea enorm. Bogdan a fost atras de idee - o enciclopedie la care poate contribui, oricine, oricând, oricât - şi a zis să verifice dacă există o versiune românească. "Era o versiune în română, exista subdomeniul ro.wikipedia.org, erau vreo două articole scrise deja, pagina principale avea 2-3 cuvinte, interfaţa era toată în engleză", povesteşte Bogdan pentru EVZ.

Stăm de vorbă într-o clădire veche şi modestă, cu curte, pe o străduţă ce se desprinde din Vatra Luminoasă, acolo unde Bogdan îşi câştigă banii, la firma de IT pe care o conduce. Wikipedia nu îi dă bani, e o enciclopedie la care nimeni nu e plătit, e un imens proiect de voluntariat. Bogdan a mai făcut din astea, nu putea "să nu se bage". De exemplu, fiind programator, a făcut şi a pus pe net softuri pe care utilizatorii le puteau folosi în mod liber. Avem la dispoziţie vreo câteva zeci de minute, apoi trebuie să meargă să îşi ia copilul de la grădiniţă. Cum s-a clintit din loc Wikipedia românească

Închid paranteza despre omul Bogdan Stăncescu, absolvent de Politehnică, şi revin la wikipedistul Bogdan. Şi, dacă tot am făcut trecerea, trebuie să îi spun pe nume de wikipedist: Gutză. Având în vedere că e un nume cu o vechime de vreo opt ani, nu îl suspectez că s-a inspirat de la primul manelist al ţării. Nu cred nici că a fost invers. "Când lucram la Media Pro, erau vreo patru colegi care se numeau Bogdan. Cum eram ultimul venit, trebuia să îmi aleg o poreclă. Dar nu aveam. Şi am ales Guţă, poreclă pe care o aveam când eram mic".

Aşadar, wikipedistul Gutză începea în iulie 2003 să se implice cât putea şi cum ştia el în Wikipedia românească. "Am intrat pe Wikipedia (în engleză) şi am scris în lista de discuţii că vreau să traduc interfaţa. Într-o zi sau două, primesc răspuns în care cineva mă întreba ceva de genul "Vrei să te fac admin? Te fac admin". M-au surprins, mi-am dat seama că eşti încurajat să iei iniţiativă, să faci treabă". S-a apucat de tradus fişiere text, a luat la puricat toate mărunţişurile tehnice, de care o versiune aproape nouă avea nevoie pentru a strânge lume în jurul ei.

După câteva zile de cotrobăit prin culisele Wiki, Gutză s-a gândit cum să strângă voluntari. Avea vreo 28 de ani când l-a apucat toată febra asta cu Wikipedia. Citisem undeva că a trimis mail-uri spre universităţi să cheme profesori, studenţi, la voluntariat pentru răspândirea cunoaşterii. Îl întreb dacă e adevărat, apoi dacă a avut succes. "Da, am trimis mail-uri la universităţi, la Academia Română. N-am primit niciun răspuns". Nici măcar un "Da, am primit mail-ul", îl întreb. "Nu", răspunde el. "Redactori care se implică, sunt activi, sunt câteva zeci"

"Nu vreau să îl mânii pe Dumnezeu, nici eu nu propuneam ceva concret", se corectează el. "Dar eu mă gândisem că ei (cei de la universităţi, Academie - n.r.) puteau să dea o direcţie, să dea mai multă credibilitate proiectului". Fără niciun răspuns, proiectul avea să se dezvolte tocmai pentru că era unul preţios.

Curioşi ca Gutză intrau, vedeau că e versiune în română şi scriau despre ce se pricepeau ei mai bine, completau articolele altora, găseau noi metode de a face articolele mai atractive (casete, animaţii etc). Despre ei, EVZ a scris într-un articol publicat în urmă cu câteva zile, Anonimii care au pus România pe Wikipedia.

Gutză recunoaşte că n-a scris pe Wikipedia. "N-am avut niciodată timp să scriu. În măsura în care am avut timp, am încercat să le explic câte ceva unora, să îi temperez pe alţii, pentru a nu transforma Wikipedia în altceva decât este". Au fost mulţi cei care au considerat că Gutză nu are dreptate. Aşa că, la un moment dat, vreo 4-5 oameni care scriseseră mii de articole pe Wikipedia au decis să se retragă din proiect.

Au făcut Enciclopedia României (www.enciclopediaromaniei.ro), alt proiect online. Acolo, există o stricteţe mult mai mare în ceea ce priveşte calitatea informaţiei. Ei au câştigat calitate, lucru important, dar uneori e importantă şi cantitatea. Iar Wikipedia are peste 158.000 de articole, chiar dacă multe sunt aşa-numitele cioturi (articole foarte scurte). În schimb, Enciclopedia are 3,239 de articole.

Gutză refuză să vorbească despre episodul plecării celor care au fondat Enciclopedia. Spune doar că sunt oameni care, înainte de a pleca, au contribuit enorm la Wikipedia românească. În fond, au vrut altceva şi au făcut altceva. Ca orice voluntar care ţine la propriile viziuni şi, cu iniţiativă, şi le îndeplineşte. În prezent, sunt oameni care scriu la ambele enciclopedii, precum Tudor Mihăescu, un student la SNSPA.

El admite că Wikipedia românească e încă săracă. Articolele bune sunt de ordinul sutelor, cele de calitate (adică foarte bune) sunt fix 146. E săracă şi ca utilizatori, deşi înregistraţi apar peste 180.000. "Nu ştiu ce e cu numărul acesta. Nu sunt atâţia. E o manie din aceasta: lumea îşi face conturi, dar cei care el fac nu le folosesc niciodată. Însă redactori activi sunt de ordinul miilor. Redactori care se implică foarte mult, se dedică acestei activităţi, sunt câteva zeci, mult zis o sută". La Wikipedia în engleză - occidentalii cu atitudine constructivă, esticii cu scandalul

Îl întreb cine scrie pe Wikipedia. "Sunt copii care scriu de ale lor, sunt şi persoane peste 70 de ani. Dar cei mai mulţi sunt adulţi tineri. Relativi mulţi s-au implicat în studenţie". Activitatea de redactor la Wikipedia poate începe oricând, dar şi înceta oricând. Chiar şi Gutză, întâiul wikipedist în actuala versiune românească, a avut momentele sale în care nu s-a implicat, în 2005-2006.

În anii petrecuţi alături de proiect, a cunoscut oameni valoroşi, implicaţi, dar au fost şi părţi negative. În scurtul nostru dialog, a tras o concluzie amară: "Wikipedia aceasta e ceva mai presus decât voluntariatul. Înseamnă şi dispoziţie la a colabora cu cineva pentru ceva. Noi, ca naţie, am uitat cum e să cooperezi. Şi nu numai noi, este o mentalitate estică. O văd la Wikipedia în engleză, unde ei (occidentalii - n.r.) încearcă să fie constructivi, şi, deodată, vine un estic cu scandal". Wikipedia şi Roşia Montană: "Dacă te uitai acum 2-3 săptămâni, ziceai că acolo curge numai lapte şi miere" Exemplifică implicarea slabă prin articolul despre Roşia Montană. Nu cel de acum, cel care era pe Wikipedia până acum 2-3 săptămâni. "Dacă te uitai atunci, ziceai că acolo curge numai lapte şi miere. Corect e un ton neutru, să fie prezentate şi criticile aduse proiectului". Cu alte cuvinte, nu s-a găsit nimeni să scrie obiectiv despre exploatare, cu bune, cu rele. Abia acum se completează articolul, după ce wikipediştii au lansat invitaţii şi au primit răspuns de la cineva disponibil să scrie povestea echilibrată.

Gutză a renunţat să apeleze la mediul academic pentru ca proiectul să crească.  Cândva, a primit, în calitate de administrator, chiar o ofertă, o propunere. "M-a contactat cineva din Guvern, cred, să îmi propună ceva oficial, ca profesorii să contribuie la Wikipedia". Adică profesorul de istorie să scrie de istorie, cel de geografie de geografie, ş.a.m.d. "Am zis că sunt de acord. Dar nu s-a mai făcut nimic. Totuşi, m-am gândit că nu ar fi fost atât de bine nici aşa. Adică profesorii ar fi fost oarecum obligaţi să scrie, ori la Wikipedia ideea e să scrii pentru că îţi doreşti să faci asta, să ajuţi la informarea altora". S-a gândit că o direcţie bună ar fi zona de bloguri, să invite oameni care scriu pe nişe să scrie pe nişe şi pe Wikipedia. Şi, nişă lângă nişă, să se nască o enciclopedie cu adevărat mare. UTIL Cum scrii un articol pe Wikipedia

Wikipedia, în toate limbile, are o parte de admnistrare relativ simplă. Astfel, cam oricine a avut vreodată un blog şi a postat ceva pe el se poate descurca şi cu încărcarea unui articol pe Wikipedia. Paşii ar fi următorii:

• Te înregistrezi la Wikipedia aici – condiţia nu e însă obligatorie, poţi scrie şi ca anonim;
• Arunci o privire pe pagina de bun venit de aici;
• Cauţi dacă articolul există pe Wikipedia (căsuţa de căutare din dreapta sus). Dacă nu există, scrii titlul articolului în căsuţa sub care scrie “Creare articol nou”, de pe pagina principală, ro.wikipedia.org. Dacă aveţi nedumeriri, intraţi aici. După ce scrieţi numele articolului în căsuţă, apare pagina de administrare. Exemplu: Scrieţi în căsuţa indicată numele Ciprian Manolescu (este unul dintre cei mai valoroşi tineri matematicieni români). Vă va apărea pagina cu instrucţiuni. Tânărul matematician încă nu are pagina pe Wikipedia românească.
• Ţineţi cont de sfaturile wikipediştilor din paginile cum creez o pagină şi  cum scriu un articol, pentru ca articolul vostru să fie unul bine redactat şi de real ajutor pentru public

Cum poţi modifica un articol

Ai citit articolul despre Gheorghe Ţiţeica, unul dintre părinţii şcolii româneşti de matematică, şi ţi se pare prea puţin detaliat. În bara de deasupra articolului ai trei opţiuni: Lectură, Modificare, Istoric. În prima te afli deja, apăsând pe a doua poţi intra în pagina de administrare, iar a treia îţi arată istoricul modificărilor acestei pagini.

Curiozităţi despre Wikipedia:

• În limba hawaiiană, wiki-wiki înseamnă “iute-iute”. Acesta e şi conceptual Wikipedia. Apare un articol, iar acesta strâneşte rapid interesul celorlalţi, care îl îmbunătăţesc rapid;
• Wikipedia în limba engleză, prima dintre versiuni, a fost lansată la 15 ianuarie 2001, la iniţiativa antreprenorului online Jimmy Wales. Susţinută iniţial de o companie a acestuia, Wikipedia este finanţată acum exclusiv prin donaţii ale utilizatorilor, care pot fi depuse aici;
• Wikipedia în limba română a apărut în iulie 2003. În prezent, aceasta conţine aproximativ 159.000 de articole. Dintre cei peste 182.000 de utilizatori înregistraţi la Wikipedia românească, doar 1.250 au făcut o modificare în ultimele 30 de zile;
• În luna decembrie 2010, cele mai citite 10 articole de pe Wikipedia românească au fost: "Facebook" (69.997 de citiri), "Crăciun" (66.568 de citiri), "România" (50.734), "Ziua Naţională a României" (47.635), "Catedrala Sfântul Vasile din Moscova" (37.758), "Mihai Eminescu" (34.250), "Campionatul European de Handbal Feminin din 2010" (32.229), "WikiLeaks" (29.635), "Vasile Alecsandri" (26.706), "Anul Nou" (26.421). Moş Crăciun a fost şi el pe aproape, având aproape 24.000 de citiri. În zilele care au trecut din luna aprilie, articolul "România" a fost citit de 30.872 de ori, iar articolul "Facebook" de 11.000 de ori;
• În fiecare oră, Wikipedia în limba engleză este citită de 10 milioane de oameni. Vizitatorii au şi ce citi: sunt 3,5 milioane de articole pe versiunea în engleză. În schimb, Wikipedia românească are 48.000 de vizualizări într-o oră, la un număr de aproape 159.000 de articole;
• Pe lângă engleză, mai sunt şi alte versiuni cu peste un milion de articole: germană (1,18 milioane), franceză (1,05 milioane). Peste 500.000 de articole conţin ediţiile italiană (768.000), poloneză (765.000), japoneză (730.000), spaniolă (694.000), portugheză (664.000), olandeză (662.000), rusă (644.000). De remarcat sunt şi finlandezii, care, deşi ţara are o populaţie de 5,3 milioane de locuitori, au scris vreo 259.000 de articole pe Wikipedia în limba lor;