Lupul la oi“, aşa se poate prezenta pe scurt activitatea multor agenţi şi agenţii de pază din România. Cu ceafa groasă şi puţine clase, cei mai mulţi dintre aşa-zişii bodyguarzi profită de meseria lor pentru a obţine venituri suplimentare, îşi reglează conturile cu diverşi rivali sau pur şi simplu îşi varsă frustrările împrăştiind pumni în dreapta şi-n stânga. Cămătărie, jafuri, taxă de protecţie, omoruri sau bătăi: nu a rămas nicio infracţiune pe care aceşti angajaţi, inspiraţi probabil din filmele cu Jean-Claude Van Damme, să nu o fi comis.

Statistici îngrijorătoare

Un raport al Poliţiei Române pe 2007 demonstrează că, în cele mai multe situaţii, angajaţii firmelor de pază nu doar că nu sunt de încredere, dar pot constitui un real pericol. În numai un an, au fost înregistrate 5.240 de fapte antisociale provocate de practicanţii acestei meserii, dintre care 109 grave – omoruri, violuri, tâlhării şi furturi, iar 80 de agenţi de pază au fost trimişi în judecată.
 
Realitatea e mai dură

 Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului General al Poliţiei Române, firmele de pază şi protecţie sunt, de cele mai multe ori, viciate de la patron până la ultimul angajat. În urma celor 1.511 controale pe care oamenii legii le-au făcut anul trecut, au fost sancţionaţi peste 570 de directori şi administratori. Poliţiştii susţin că datele statistice nu relevă nivelul real al infracţionalităţii la nivelul angajaţilor acestor societăţi, deoarece cifrele nu cuprind şi fărădelegile comise de aceştia în afara serviciului

LEGE PERMISIVĂ

Minimum opt clase şi trei luni de pregătire

Vicepreşedintele patronatului agenţiilor de pază, Ioan Benea, a declarat pentru „Evenimentul zilei“ că cea mai mare parte a problemelor create de unele firme de securitate şi angajaţii lor sunt cauzate, în primul rând, de lipsurile Legii nr. 333/2003, care reglementează activitatea acestor companii. Astfel, potrivit legii, viitorii agenţi de pază sunt angajaţi cu minimum opt clase, fac un curs de pregătire care durează doar trei luni, iar testele psihologice şi de aptitudini susţinute la înscriere sunt de cele mai multe ori superficiale.

PARAVAN

Acoperire pentru bande de mafioţi

Potrivit declaraţiilor lui Ioan Benea, multe dintre firmele de pază înfiin- ţate au în spate un personaj interlop, ale cărui interese sunt urmărite de către angajaţi: „Anumite personaje rău famate îşi fac firmă de pază pentru a-şi putea regla conturile. Pentru că în mod normal nimeni nu le-ar da aviz de funcţionare, interlopii caută persoane bine văzute în societate, eventual cu influenţă, pe care contra unor sume mari de bani le trec drept administratorii firmei. Au învăţat cum să înşele legea şi să-şi facă companie de securitate“.

Majoritatea agenţiilor de pază nu sunt în legalitate
 
O altă cauză a numeroaselor nereguli ale firmelor de pază este imposibilitatea instituţiilor competente de a controla şi sancţiona aceste companii, din cauza lipsei de personal. „Din cele peste 1.200 de firme de pază care există la ora actuală, doar 100 sunt înscrise în patronat şi sunt sută la sută în regulă. Pentru restul nu garantează nimeni“, a menţionat Ioan Benea. El susţine că, doar în ultimul an, au apărut pe piaţă peste 700 de firme. 99% dintre ele nu oferă contracte de muncă angajaţilor, pentru că, la ce tarife au, nu şi-ar permite: „Spre exemplu, în timp ce o firmă serioasă plăteşte 7 lei pe oră, multe nu depăşesc 5 – 6 lei“.

LUPTE DE STRADĂ

Bătăuşi cu acte în regulă

Dacă abaterile unor bodyguarzi sunt ţinute de multe ori într-un con de umbră atunci când sunt comise în timpul serviciului, scandalurile provocate de aceştia în timpul liber sunt de pomină. Un exemplu grăitor este bătaia care a avut loc în această primăvară, în Bucureşti, în faţa discotecii Maxx: zece angajaţi ai firmei de securitate Mudava s-au încăierat cu nişte sportivi cunoscuţ i ca fraţii Preda, ambele bande fiind înarmate până-n dinţi. Bătăuşii au fost despărţiţi cu greu de poliţişti, doi dintre oamenii legii fiind răniţi.

Excesul de pumni ucide!

Un alt incident grav care i-a adus în prim-plan pe agenţii de pază s-a produs anul trecut, la Timişoara, când Gheorghe Nedelea (43 de ani), angajat de nouă ani al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, a fost omorât în bătaie. Ca o ironie, agenţia pentru care lucra asasinul se numeşte Ireproşabil Security. Tragedia s-a produs după ce doi agenţi ai companiei au fost direcţionaţi la un restaurant de unde ei trebuiau să dea afară un client beat.

Cei doi agenţi l-au scos pe Gheorghe Nedelea în faţa localului, iar unul dintre paznici, Laurenţiu Dulea a început să-l lovească cu pumnul în cap pe clientul şi aşa ameţit de băutură. Acesta a murit pe loc, iar asasinul său a plecat de la locul crimei şi, ulterior, a fugit din ţară.
 
Deşi bodyguarzii, angajaţi la firma Ireproşabil Security patronată de Adi Olteanu, considerat unul dintre capii lumii interlope din Timişoara, au negat că l-ar fi atins pe Nedelea, comunicatul remis de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Timiş vorbeşte de leziuni grave.

Tâlhari la drumul mare

Un alt agent de pază a fost implicat acum două luni într-un jaf petrecut în Piteşti. Ramona Mihalcea, o tânără în vârstă de 18 ani, a fost jefuită de patru indivizi, printre care se afla şi Marian Muşetescu (19 ani), angajat ca agent de pază al firmei de securitate Quartz. Victima a fost acostată de cei patru, care aveau feţele acoperite, în timp ce mergea pe un pod din oraş, mai puţin circulat. Aceştia au ameninţat-o şi i-au furat telefonul mobil. Tânărul implicat în jaf este încă angajat al firmei Quartz, el lucrând pe baza avizului eliberat de poliţia locală. Legat de acest incident, directorul de resurse umane al companiei Quartz, Ciprian Glincă, i-a luat apărarea acestuia, declarând că „tănărul este citat ca martor în acest dosar, nu ca inculpat, el depunând mărturie împotriva unui prieten de-al său“. Cu toate că în raportul poliţiei s-a specificat că cei trei tineri şi-au acoperit feţele, fapt care dovedeşte premeditarea actului.

„MESERIE“

Specializaţi în cămătărie şi taxe de protecţie

Doi bodyguarzi, Dorel Misca şi fiul şefului Poliţiei Economice din Cluj, Ioan Pop, au fost arestaţi în 2005, fiind acuzaţi că cereau taxă de protecţie mai multor patroni de baruri din localitate, în timp ce lucrau ca bodyguarzi la Clubul Prive. Poliţiştii din Cluj au spus că oamenii lui Vlad Alexandru Tepeş, şeful bodyguarzilor de la Chios, provocau scandaluri în mai multe cluburi din Cluj, iar pentru liniştirea spiritelor, interveneau complicii lor. După încheierea scandalului, Ţepeş negocia cu patronii angajarea oamenilor săi pe posturi de paznici, cu salarii de circa 20 de milioane de lei lunar. Dacă patronii refuzau, li se promiteau că scandalurile vor reîncepe. Ulterior au mai fost arestate două persoane la Cluj, Remus Sule şi Adalbert Szabo, amici de-ai lui Ioan Pop-junior. Cei doi fiind implicaţi şi în scandaluri de cămătărie, ei luând jetoane de la cazinourile în care lucrau, fără să le declarare la casierie şi apoi îi împrumutau pe clienţii care nu mai aveau bani să joace. În schimb, cereau o dobândă de 20-30 la sută.