Dezbaterea din Senat a Legii pensiilor s-a transformat ieri într-un drept la replică dat de premierul Emil Boc ministrului apărării Gabriel Oprea.

Divergenţele din interiorul guvernului, dintre premierul Emil Boc şi ministrul apărării, Gabriel Oprea, au ţinut şi ieri loc de dezbatere pe legea pensiilor în plenul Senatului.

Menţinerea sistemului special de pensii pentru militari, susţinută cu patos luni în plen de Oprea, a fost demontată ieri cu aceeaşi frenezie de Boc. „Dacă mergem tot aşa, drumul spre colaps este asigurat”, a pronosticat apocaliptic premierul.

Cu statisticile lui Mihai Şeitan în braţe, drept garanţie pentru menţinerea pensiilor sub 3.000 de lei inclusiv în apărare, Boc a cerut Senatului să nu voteze păstrarea niciunei categorii speciale. Motivaţia: „Să rămânem în cartea de istorie a acestei ţări că am pus umărul la o lege bazată pe principiul contributivităţii”.

Chiar dacă a găsit totuşi câteva excepţii cu care ar fi de acord (de la „militarii care apără România pe front” la „poliţiştii care stau în faţa infractorului”), le-a amânat până la o lege viitoare a rentelor de merit.

Disputa Oprea- Boc a fost rapid exploatată de PSD, care i-a cerut premierului ori să-şi asume pensiile speciale ori să-şi remanieze ministrul. Boc a ignorat însă complet subiectul.

În final, după patru ore de discuţii, doar şase din cele peste 200 de articole ale legii au fost parcurse, dezbaterea amânându-se pe săptămâna viitoare.

„Dacă mergem tot aşa, drumul spre colaps este asigurat“

EMIL BOC, prim-ministru

CASA NAŢIONALĂ DE PENSII

Pârcălabu: Documentele de plată salarială se păstrează 50 de ani

Serialul recalculării pensiilor, întins pe 15 ani de Gabriel Oprea, este redus la şase luni de responsabilii Casei Naţionale de Pensii. Doina Pârcălabu, şefa instituţiei, susţine că nu se pune problema pierderii arhivelor, invocată de ministrul apărării.

„Toate instituţiile publice au obligaţia de a păstra documentele care privesc plata salarială 50 de ani”, a explicat ea.

Pârcălabu a mai spus că la ultima recalculare, finalizată în 2005 şi care a vizat trei milioane de pensionari, „cei din serviciile speciale şi armată au fost cei mai harnici, au adus primii documentele cu veniturile, deci se pot aduce şi acum, dacă se vrea”.

Aceeaşi poziţie cu Oprea a fost susţinută şi de senatorii din comisia juridică care au explicat în observaţiile pe marginea proiectului că „nu există o bază de date privind drepturile băneşti plătite militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special. Aceştia neavând carnet de muncă, dovada drepturilor salariale plătite se poate face numai prin consultarea arhivelor care cuprind statele de plată aferente fiecărei perioade, în măsura în care s-au păstrat”. (Oana Crăciun)