Boala celiacă, o suferință reală sau o modă?

Boala celiacă, o suferință reală sau o modă?

Boala celiacă datează din secolul al II-lea și, în prezent, afectează aproximativ 1% din populație conform statisticilor.

Totodată, mai mult de 1% din populație se îndreaptă către alimente din care lipsește glutenul. A devenit, de-a lungul anilor, un stil de viață abordat haotic, fără recomandarea medicului specialist.

Boala celiacă, similară cu intoleranța la gluten de tip autoimun, este o afecțiune sistemică, afectând întreg  organismul pentru toată durata vieții. Acționează în principal intestinul subțire și este generată de ingerarea glutenului, la persoanele predispuse genetic.

Boala celiacă este una dintre cele mai întâlnite boli induse de alimente din zilele noastre. Totodată, majoritatea persoanelor nu au o idee clară despre ce este glutenul, dar cu toate acestea spun că se simt mai bine atunci când îl evită.

Ne puteți urmări și pe Google News

Glutenul este un tip de proteină care se găsește în grâu și alte cereale, precum orzul și secara. Dar, el se ascunde adesea în produse alimentare procesate precum sosurile pentru salate, amestecurile pentru condimente, vitamine și chiar și în balsamul de buze, ceea ce înseamnă că eliminarea completă a acestuia presupune un angajament mare.

Testele de sânge vor indica anemie

Boala Celiacă este singura boală autoimună în care anticorpii nu se formează în zonele lifoide, aceștia formându-se în intestin, având ca rezultat un grad variabil de leziuni intestinale. Astfel, se împiedică absorbția substanțelor nutritive, în spe cial a grăsimilor, calciului și a fierului.

Nu se cunoaște cauza exactă care determină boala, dar cercetările medicale din ultimii ani au identificat anumite gene din ADN care definesc o predispoziție crescută pentru aceasta. Au un risc crescut de a dezvolta boala cealiacă persoanele care au o rudă de gradul întâi cu insuficiență la gluten.

De aceea, pentru a avea un diagnostic sigur, e necesar un test de sânge pentru dozarea absorbției de calciu și fier din organism.

Tipurile de insuficiență la gluten

● Boala celiacă de tip clasic: este întâlnită mai des la copii, iar ca și simptome: diaree, pierdere în greutate, stagnare în înălțime.

● Boala celiacă atipică: este întâlnită în mod special la adulți și se caracterizează, așa cum îi spune și numele, prin simptome atipice: constipație, anemie, defecte ale smalțului dentar, stomatită aftoasă recurentă, osteropoză, artrită, infertilitate, avorturi spontane repetate.

● Boala celiacă asimptomatică: nu există simptome specifice, dar persoana prezintă anticorpii specifici și o biopsie anormală a intestinului subțire

● Boala celiacă refractară: aceasta nu răspunde la dieta fără gluten, iar pe termen lung poate avea consecințe  potențial  grave.

● Boala celiacă latentă: nu există simptome, anticorpi specifici pozitivi și o biopsie normală a intestinului subțire.

Ce trebuie făcut?

Primii pași pe care o persoană îi poate face atunci când bănuiește că ar suferi de această boală este să se  diagnosticheze.

Iar pasul I începe cu o vizită la un medic gastroenterolog. Diagnosticul se obține în baza testelor de sânge – pentru ca acestea să fie concludente, nu trebuie eliminat glutenul din alimentație. Pentru confirmare este recomandată, în cele mai multe cazuri, biopsia intestinului subțire.

Pacienți reprezentați

Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten (ARIG) este singura asociație națională pentru pacienți de boală celiacă din România și oferă suport persoanelor cu această boală. Aceasta a început demararea proceselor de audit pentru producătorii care vor să certifice produse de tipul „Gluten Free”. Militează pentru adoptarea Legii Celiacului, care să creeze cadrul social și legislativ corect pentru toți românii.

Alimente fără gluten

*alimente din cereale sau care conțin amidon și care sunt în mod natural fără gluten: soia, cartof, tapioca, fasole, mazăre, chia, mei, semințe de in, nuci, castane

● porumb în toate formele – mălai, griș de porumb, fulgi de porumb, paste din porumb,

● orez integral – făină de orez, paste din orez, fulgi din orez,

● produse lactate - lapte integral, degresat, condensat, brânzeturi, smântână, unt, iaurt,

● uleiuri vegetale,

● fructe, legume proaspete,

● fructe de mare,

● ouă,

● nuci, unt de nuci,

●miere, gem, sirop de arțar, cacao, ceai, cafea, chipsuri din porumb,

● băuturi alcoolie – deoarece prin procesul de distilare se alimină glutenul