Poliomielita, care fusese eradicată din Europa în 2002, a revenit.

Aflaţi cum pot fi protejaţi mai ales micuţii, care pot dezvolta forme severe, sau dacă vaccinările făcute în copilărie au efect la adulţi. Cauză majoră a mortalităţii în trecut, poliomielita "atacă" musculatura, provocând paralizie definitivă.

De curând, poliomielita se afla pe lista bolilor grave sub supraveghere specială a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Asta după ce sute de cazuri au apărut în zone unde boala fusese eradicată( Rusia şi Tadjikistan).

Ministerul Sănătăţii (MS) din România a cerut medicilor şi direcţiilor judeţene de sănătate publică raportarea rapidă a unor posibile cazuri şi respectarea schemelor de vaccinare.

Se poate confunda cu gripa

Cunoscută şi sub denumirea de paralizie infantilă, poliomielita este o boală infecţioasă care afectează în special copiii sub 5 ani. Virusul se transmite prin hrană şi apă contaminată şi se înmulţeşte în intestine, de unde invadează sistemul nervos central şi provoacă paralizii la nivelul membrelor.

În primă fază, boala se aseamănă cu gripa (febră, durere de cap), asociată cu tulburări digestive, şi uneori dureri mus culare la nivelul membrelor in ferioare. "Boala e fulgerătoare, evoluează fulminant, afectând în principal membrele inferioare.

Neurologic, e o paralizie flască, membrele «pică » pur şi simplu, irecuperabil în majoritatea cazurilor", explică neurologul Ioana Mândruţă.

Vaccinare la 2, 4, 6 luni, rapel la 1 an şi la 9 ani

Singura metodă de prevenire a poliomielitei este vaccinarea. "În România, imunizarea se face la vârsta de 2, 4, 6 luni, urmată de rapelul unu la vârsta de 12 luni şi rapelul doi la vârsta de 9 ani (clasa a 3-a)", precizează medicul de familie Alina Constantin.

Există două tipuri de vaccin antipoliomielitic, VPO (vaccin polio oral cu virusuri atenuate) şi VPI (vaccin polio injectabil cu virusuri inactivate). "Pentru programul naţional de imunizări se folosea VPO. Deoarece vaccinul antipolio oral prezintă risc de contaminare, vaccinarea pe cale orală a fost înlocuită cu cea pe cale injectabilă cu VPI", mai explică medicul Alina Constantin.

Din aprilie până la sfârşitul lui iulie, 430 de cazuri de poliomielită au fost raportate în Tadjikistan şi şapte cazuri în Rusia. Potrivit reprezentantului OMS în România, Victor Olsvansky, virusul este controlat în zonele afectate, iar şansele de răspândire în restul Europei sunt minime ,acestea fiind catalogate drept "accidente epidemiologice".

"S-a intervenit rapid prin vaccinare în masă în comunităţile afectate şi, deşi şansele ca virusul să fi plecat spre restul Europei sunt minime, OMS rămâne în alertă", mai spune oficialul OMS.

Şi adulţii sunt la risc

Ministerul român al Sănătăţii a informat direcţiile de sănătate despre situaţia din Rusia şi Tadjikistan. "S-a recomandat vaccinarea copiilor cu VPI şi recuperarea copiilor de 2-5 ani cu mai puţin de 3 doze de vaccin poliomielitic, în special în comunităţile considerate la risc. În România, copiii sunt imunizaţi contra poliomielitei începând cu vârsta de 2 luni cu pro dusul DTPa-VPI-HIB (vaccin diftero-tetano-pertussis acelular- poliomielitic-Haemophilus B). Vaccinarea contra poliomielitei se practică din 1961", afirmă experţii în sănătate publică din MS.

Un adult, chiar dacă a fost vaccinat în copilărie, poate să se îmbolnăvească de poliomielită. Vaccinarea contra poliomielitei nu asigură imunitate pe viaţă.

Deoarece, din iunie 2002, Europa a fost declarată zona "liberă de poliomielită", nu mai este necesară revaccinarea adulţilor. Însă românii care vor să călătorească în zone unde s-au depistat cazuri de poliomielită recent, pentru a evita îmbolnăvirea, trebuie să se vaccineze", mai recomandă reprezentanţii MS.

430 de cazuri de poliomielită au fost raportate în Tadjikistan în acest an. În România, ultimele cazuri (cinci la număr) au fost raportate în 1995

DESTIN

"Semnele bolii au apărut cu o zi înainte de vaccinare"

Dumitru Florică are 50 de ani şi este unul dintre miile de români care s-a îmbolnăvit de poliomielită. A avut ghinionul să i se declanşeze boala cu o zi înainte de a merge la vaccinare, când avea doar un an. Poliomielita i-a paralizat picioarele şi a rămas imobilizat la pat. A avut nevoie de patru operaţii în următorii cinci ani pentru a putea să se mişte.

"Picioarele erau ca o cârpă, simţeam cum mi se macină cartilajele în fiecare zi, iar singura care putea să-mi producă alinare era parafina. Din cauza parafinei, mi s-au întărit oasele până la înţepenire şi a fost nevoie de operaţie pentru a reuşi să merg din nou", îşi aminteşte Dumitru.

Chinurile nu i s-au oprit aici: a mai avut nevoie de intervenţii chirurgicale pentru refacerea genunchiului, gleznei şi respectiv lungirea piciorului. Astăzi are scolioză, nu se poate deplasa normal şi, odată cu înaintarea în vârstă, s-au intensficat şi durerile musculare.

Dumitru reproşează sistemului sanitar românesc lipsa de interes pentru copiii cu handicap, dar şi lipsa centrelor speciale de îngrijire pentru aceşti micuţi.