Editura Evenimentul si Capital

PSD pune în pericol rezerva de aur a României. BNR trage semnalul de alarmă: „Nu se justifică repatrierea. Sunt prea multe dezavantaje!”

PSD
Autor: | | 3 Comentarii | 1180 Vizualizari

BNR. Consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, Cristian Bichi, demonstrează că aducerea integrală a rezervei de aur în România, așa cum s-a votat în Parlament, presupune riscuri pe termen lung. Această mișcare nu reduce semnificativ costurile cu depozitarea rezervei.

BNR. „Recenta propunere legislativă care prevede repatrierea aproape în totalitate a rezervei de aur a României depozitată în străinătate a generat numeroase interogații și opinii pro și contra. În ultimii ani, întrebări similare cu cele pe care și le pun, în prezent, cetățenii români în legătură cu rolul aurului ca activ de rezervă au fost formulate și în alte state. În rândurile de mai jos sunt citate o serie de explicații oferite publicului de bănci centrale și autorități guvernamentale din lume în privința politicii naționale de administrare a aurului oficial. Subtitlurile aparțin autorului.

Cât aur s-a extras pe plan mondial.? Cât aur mai poate fi extras?

„Cele mai recente analize estimează că până în prezent au fost extrase aproximativ 183.600 de tone de aur (sursa World Gold Council), care în termeni volumetrici ar echivala cu un cub cu latura de 21 de metri, în timp ce ar mai rămâne de extras aproximativ 50.000 de tone (potrivit US Geological Survey).”

De ce au țările nevoie de rezerve de aur?

Italia: „Aurul reprezintă un instrument eficace de acoperire față de evenimente adverse. Prețul metalului prețios tinde, de fapt, să urce în momentul în care operatorii financiari percep un nivel ridicat de risc, de exemplu escaladări militare sau, mai des, în situația crizelor financiare. În scenarii de acest tip, instrumentele financiare, mai ales cele caracterizate printr-un nivel ridicat de risc (de exemplu acțiunile) înregistrează scăderi considerabile, în timp ce aurul tinde să înregistreze creșteri de preț. Prezența unui nivel adecvat de aur în portofoliile financiare garantează protecția împotriva scenariilor considerate foarte riscante, deși foarte puțin probabile.”

Elveția: „În cazul unei crize grave, în special dacă Elveția se va găsi în lipsă de lichidități, ar putea fi util să se utilizeze rezervele de aur. Cu atât mai mult dacă nu ar mai avea alte mijloace la dispoziție. Pentru că, aurul poate servi ca mijloc de plată între state în caz de criză internațională. Acesta este motivul pentru care… Constituția federală obligă Banca națională să dețină o parte din rezervele sale în aur.” (Întrebări și răspunsuri, Inițiativa privind aurul, septembrie 2014, Departamentul Federal de Finanțe, Elveția)

Austria: „Activele externe de rezervă și deținerile de aur sunt elemente cheie ale strategiei unei bănci centrale de prevenire și gestiune a crizei și, într-adevăr, s-au dovedit invariabil a consolida încrederea publicului, în timpuri dificile”. (Oesterreichische Nationalbank, Raport anual 2017)

BNR. Rezerva de aur poate servi drept garanție pentru obținerea de împrumuturi.

Italia: „În situații de criză valutară, o bancă centrală poate dispune de aur, la fel ca și de rezervele oficiale în valută externă, pentru a păstra încrederea în moneda națională prin utilizarea aurului drept garanție pentru a obține împrumuturi sau, în ultimă instanță, prin vânzare pe piață pentru a achiziționa moneda națională pentru a-i susține valoarea. Un nivel considerabil de aur garantează unei bănci centrale o capacitate mai ridicată de acțiune în păstrarea încrederii în sistemul financiar național.”

BNR. Aurul deținut în străinătate este util în caz în care o țară este invadată sau ocupată militar.

Elveția: „Aurul servește în principal drept garanție în caz de evenimente puțin probabile sau imprevizibile. Aurul în străinătate nu este util decât în caz de invazie, dar el poate fi vândut rapid sau pus gaj pe o piață de negociere a aurului.” (Avizul Consiliului federal, Replică la argumentele comitetului de initiativă „Salvați aurul Elvetiei”, septembrie 2014)

Unul dintre dezavantajele rezervei de aur este că presupune ceva costuri financiare.

Italia: „Aurul presupune însă costuri pentru conservarea sa în termeni de securitate și de custodie. În plus, nu garantează nicio dobândă și deci proprietatea asupra unei sume consistente comportă renunțarea la dobânzi aferente unor titluri de datorie cu proprietăți similare de acoperire.”

Există unele țări care nu au rezerve oficiale de aur.

Canada: „Unele țări continuă să dețină portofolii de rezervă in aur, uneori pentru motive simbolice. Canada nu face aceasta. În 1980, guvernul a implementat o politică de vânzare a aurului într-un ritm gradual și controlat…. Aurul nu este considerat la fel de lichid ca de exemplu titlurile emise de Trezoreria SUA și,în măsura în care livrarea fizică este implicată poate duce la costuri semnificative pentru transport sigur și depozitare…Încasările din vânzările de aur au fost investite în active în monedă străină, purtătoare de dobânzi și cu dobânzi ridicate. Deși aceste active nu pot avea greutatea fizică reasigurătoare a unui lingou de aur, noi credem că sunt mai potrivite pentru scopul pentru care ținem rezerve. Ultimul lingou de aur a fost vândut în 2003. Rezervele de aur care au rămas au fost monedele, care de atunci au fost vândute.” (Timothy Lane, viceguvernator al Băncii Canadei, Remarci la Peterson Institute for International Economics, Washington D.C., 6 februarie 2019)

Este aurul un plasament mai sigur decât cel în dolari sau euro?

Elveția: „Aurul face parte, alături de devize, din rezervele monetare și poate cu acest titlu să contribuie la compensarea riscurilor. Dar în sine, el se numără printre plasamentele cele mai riscante, datorită volatilității ridicate. Așa, în 2013, banca națională a înregistrat pierderi importante datorită deprecierii aurului. În plus, aurul nu generează venituri regulate sub formă de dobânzi sau dividende. Activele BNS libelate în devize străine ca euro și dolar sunt constituite în mare parte din titluri sigure, ce aduc dobânzi.” (Întrebări și răspunsuri,Inițiativa privind aurul, septembrie 2014, Departamentul Federal de Finanțe, Elveția)

BNR. Localizarea externă a rezervei de aur duce la o mai bună repartiție a riscurilor.

Italia: „Alegerea de a stoca în exterior puțin mai mult decât jumatate din metal, la diverse bănci centrale, derivă atât din rațiuni istorice, legate de locurile unde aurul a fost achiziționat, cât și dintr-o strategie de diversificare orientată spre minimizarea riscurilor. În plus, localizarea aleasă de Bancă reflectă importanța primară a acelor piețe financiare pentru piața internațională a aurului.” (Banca Italiei)

Elveția: „… există bune motive pentru a depozita o parte a rezervelor de aur în străinătate. O stocare descentralizată permite o mai bună repartiție a riscurilor. O diversificare geografică a locurilor de stocare permite să se protejeze mai bine aurul de crize grave susceptibile să aibă efecte asupra altor regiuni (catastrofă de mediu, accident nuclear, conflict armat, etc.” (Întrebări și răspunsuri,Inițiativa privind aurul, 7 octombrie 2014, Banca Națională a Elveției)

Repatriere quasi-integrală sau o rebalansare a rezervelor de aur?

Germania: „În 2012, Bundesbak (n.n. banca centrală) a decis ca jumătate din aurul Germaniei să fie depozitat în propriile sale camere de tezaur până în anul 2020”. (Deutsche Bundesbank, Raport anual 2016). “Rezervele de aur ale Germaniei sunt de aproximativ 3.374 de tone la sfârșitul anului 2017. După încheierea transferului a 674 de tone, în total, de la New York și Paris la Frankfurt am Main, jumătate din aurul Germaniei a fost depozitat în camere de tezaur la Frankfurt am Main din 2017.”

Austria: „… la sfârșitul anului 2014, OeNB (nn: banca centrală) deținea aproximativ 80% din rezervele sale de aur în Marea Britanie, aproximativ 17% în Austria și aproximativ 3% în Elveția. …OeNB a adoptat o nouă politică de depozitare a aurului în 2014. Până cel mai târziu în 2020, jumătate din rezervele totale de aur ale OeNB (280 de tone) vor fi depozitate în Austria. Cele 140 de tone care vor rămâne in custodie in strainatate vor fi imparțite între Marea Britanie (estimativ 84 de tone) și Elveția (estimativ 58 de tone). Alături de alte considerații strategice, aceasta politică reprezintă un compromis optim între diversificare și lichiditate.” (Peter Mooslechner-membru al Consiliului de administratie, Franz Partsch-director, Stategia privind aurul OeNB în contextul unei gestiuni cuprinzătoare a rezervelor, Alchemist, Issue 92, ianuarie 2019, pag. 6)

Olanda: „De Nederlandsche Bank (DNB) și-a ajustat politica de localizare a stocului său de aur și a trimis aur din SUA în Olanda pentru a-și diversifica stocul de aur într-un mod mai echilibrat. În conformitate cu politica precedentă, 11% din stocul de aur era localizat în Olanda, 51% în SUA, restul fiind deținut în Canada (20%) și Regatul Unit (18%). În conformitate cu noua politică, repartiția pe locații este după cum urmează: 31% în Amsterdam, 31% în New York, deținerile la Otawa și Londra rămânând neschimbate la 20% și respectiv 18%.” (Comunicat de presă: DNB își ajustează politica sa privind localizarea stocului de aur, De Nederlandsche Bank, 21 noiembrie 2014)

BNR. Țări care păstrează o parte importantă a rezervelor de aur la Londra

Cand pica ziua de Rusalii in 2019. Cate zile libere vor avea romanii

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Politica

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI