Țările membre Uniunii Europene nu au căzut de acord cu privire la reformele în energie. Centralele pe cărbune par să fie mărul discordiei. Miniştrii Energiei din UE încearcă să evite repetarea crizei din 2022 și prețurile record la facturile de gaz și energie.
Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană s-au reunit la Luxemburg pentru a conveni asupra reformelor în energie. Oficialii urmăresc să evite repetarea crizei energetice de anul trecut, când prețurile record ale gazelor au lăsat consumatorii cu facturi pentru energie în creștere. Cu toate acestea, ei nu au reușit să ajungă la un punct comun, din cauza unor dezacorduri privind subvențiile pentru centralele pe cărbune.
Oficialii din țările UE au încheiat întrunirea fără a ajunge la o poziție comună cu privire la regulile care urmăresc, de asemenea, să evite repetarea crizei energetice din 2022. Discuțiile au fost complicate de o propunere târzie a Suediei, care deține preşedinţia rotativă a UE, de a permite ţărilor să prelungească subvenţiile mecanismului de capacitate pentru centralele electrice pe cărbune care plătesc generatorii, pentru a menţine o capacitate suficientă în standby pentru a evita întreruperile.
Centralele pe cărbune, motivul pentru care miniștrii Energiei din țările UE nu au ajuns la un acord
Propunerea Suediei cu privire la centralele pe cărbune nu a fost priviră cu ochi buni de reprezentanții Austriei, Belgiei, Germaniei și Luxemburgului. Aceștia s-au opus, susținând că o astfel de decizie ar submina obiectivele Europei de a lupta împotriva schimbărilor climatice. Un plan revizuit, prezentat luni, a spus că Comisia Europeană va trebui să aprobe fiecare cerere individuală pentru a utiliza lacuna mecanismului de capacitate, ceea ce ar putea face mai dificil de justificat.
Proiectul de propunere, văzut de Reuters, ar permite mecanismelor existente de capacitate să renunţe temporar la o limită de emisii de CO2 - permiţând centralelor pe cărbune să participe - dacă nu reuşesc să atragă destui generatori cu emisii mai scăzute de carbon.
Potrivit proiectului prezentat luni, unele ţări au nevoie de această opţiune, deoarece întreruperea aprovizionării cu gaze a Europei, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, a pus o presiune suplimentară asupra capacităţii de generare a energiei.
„Pentru unii dintre noi, securitatea înseamnă pieţe de capacitate”, a declarat luni ministrul polonez al Climei Anna Moskwa.
Polonia și-ar putea prelungi schema de sprijin pentru centralele pe cărbune până după 2025, asta pentru că obţine aproximativ 70% din energia sa din cărbune.
„Nu este compatibil cu obiectivele UE şi naţionale de protecţie a climei”, a declarat ministrul german al Economiei şi Climei, Robert Habeck, despre propunerea iniţială.
Propunerea urmărește să stabilizeze prețurile
Reforma propusă pe piaţa energiei electrice din UE urmărește să stabilească mai previzibil preţurile energiei, prin introducerea de noi surse regenerabile susținute de stat și centrale nucleare cu emisii reduse de carbon în contracte cu preț fix pentru diferență.
În cadrul întâlnirii de la Luxemburg a miniștrilor țărilor UE, s-au negociat detalii precum cum să cheltuie orice venituri obţinute de aceste scheme de subvenţii şi condiţiile dorite de ţări, inclusiv Austria şi Germania, pentru a limita țările să impună pe scară largă aceste contracte cu preţ fix asupra centralelor electrice existente.
Potrivit proiectului de luni, țările UE ar avea posibilitatea să introducă scheme naționale, până la jumătatea anului 2024, pentru a recupera veniturile extraordinare de la unele centrale electrice în cazul în care prețurile energiei vor crește - o mișcare susținută de țări precum Grecia și Spania, dar respinsă de grupurile din industria energetică, potrivit Reuters.