Blestemul Taj Mahal

Blestemul Taj Mahal

Faimosul monument dedicat dragostei, în vechea Indie, putrezeşte! Specialiştii dau vina pe apa freatică, bătrânii spun că este vorba despre o răzbunare de dincolo de moarte…

O ştire care a făcut înconjurul lumii cu mare viteză: Taj Mahal-ul, superbul monument din India dedicat dragostei, ar putea deveni amintire. Specialiştii avertizează că fundaţiile istoricului mausoleu putrezesc, din cauza secătuirii pânzei de apă freatică.

Conducătorul unui grup de campanie pentru conservarea monumentului, Ramshankar Katheria, deputat de Agra, a semnalat că, dacă nu se iau măsurile corespunzătoare, "Perla Templelor" (în traducere liberă) şi una dintre cele opt minuni ale lumii moderne se va prăbuşi în maximum cinci ani.

Atât bătrânii indieni, cât şi oamenii din popor sunt de altă părere. Ei spun că "acum este momentul blestemului celor care a căror viaţă a «putrezit» pentru ceva care nu este decât un măreţ edificiu funerar". Trist şi deloc romantic

În spatele frumoasei şi binecunoscutei poveşti a Taj Mahal-ului - dedicat de către împaratul mogul Shah Jahan, ca simbol al iubirii eterne, soţiei sale Mumtaz Mahal (care a murit după ce i-a născut cel de-al 14-lea copil), se află o altă poveste. Una tristă şi deloc romantică: povestea celor care au trudit la ridicarea halucinantei capodopere. Atât de mult îşi dorea împăratul Jahan să fie pomenit peste secole ca "muritorul care a creat un templu nemuritor", încât mania grandorii îi luase minţile, ajungând să îi terorizeze pe cei care munceau zi şi noapte la ridicarea monumentului.

Au lucrat peste 20.000 de muncitori, au fost chemaţi din toate colţurile Imperiului Mogul cei mai talentaţi meşteri şi artizani. Milioane de cărămizi, marmură şi alte materiale au fost aduse din ţinuturi îndepărtate şi cărate cu ajutorul a 1.000 de elefanţi. Cel mai mare proiect al vremii, plasat în Agra, lângă râul Jamuna.

Se spune că fiica cea mare a împăratului l-a ajutat pe arhitectul principal să faca planurile măreţului "mormânt-monument al dragostei". De-a lungul celor 22 de ani de "chin constructiv", aproximativ 2.000 de constructori şi muncitori aveau să piară striviţi sub plăcile de marmură.

Poluare şi furturi După finalizarea construcţiei, Jahan a fost la un pas să ordone tăierea mâinilor tuturor meşterilor care au ridicat templul. Îi era mare teamă ca nu cumva acestor oameni pe care îi bănuia simpli doar în aparenţă, să le treacă prin minte să ridice un templu mai semeţ decât Taj Mahal. Până la urmă s-a lăsat înduplecat şi a cumpărat meşterilor, pe bani foarte mulţi, promisiunea că se vor "lăsa de meserie". Se pare însă că între timp reuşise să taie câteva mâini de oameni nevinovaţi...

La răsărit întreg Taj Mahalul pare roz, iar seara gălbui…Legenda spune că aceste culori sunt…simbolul stării de spirit a femeilor. Adevărul însă iarăşi nu este tot atât de atrăgător precum legendele. Monumentul dragostei îşi schimbă culoarea din cauza poluării! În pofida restricţiilor impuse activităţilor industriale şi circulaţiei rutiere, faimosul edificiu are de suferit. În plus, în vremurile de demult, monumentul avea uşi de argint, iar în interior avea amplasat un grilaj de aur masiv şi o textură de perle. Acestea nu mai există în prezent dintr-un motiv foarte…simplu: au fost furate.

Entuziasmul celor patru milioane de vizitatori care vizitează anual oraşul Agra ca să vadă minunatul templu al dragostei este ignorat de către indienii de rând, deoarece "nimeni nu se mai gândeşte la truda muncitorilor care s-au chinuit la perfecţiunea Taj Mahal-ului şi ale căror suflete se vor răzbuna în vreun fel sau altul în cele din urmă". "Iubirea" nu poate fi perfectă... <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/37l11UzbvvA" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/yBHalkJ81X4" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Ne puteți urmări și pe Google News