Într-o zi din toamna anului 1888, Ruginoasa fu iarăşi zguduită de o nouă nenorocire.
Deprimat de neurastenie şi copleşit de nostalgia Parisului, unde îşi lăsase iubita, Dimitrie Cuza îşi zbură creierii, în odaia sa, în care se retrăsese după dejun, ca de obicei.
Fu înmormântat în curtea bisericii de lângă palat, la dreapta mormântului tatălui său”, aflăm din articolul „Ruginoasa”, publicat la 24 septembrie 1938, în Universul Literar, de Th. Râșcanu.
Se îndrăgostise de o slujnică
Mai există varianta că Dimitrie, după ce a urmat studiile la Paris, s-a întors în ţară, s-a stabilit la Palatul Ruginoasa, acolo unde locuiau Elena Cuza şi fratele lui, Alexandru.
S-a îndrăgostit de una dintre slujnicele de la palat. Când legătura a fost descoperită de Elena, slujnica a fost alungată din palat.
Se spune că Dimitrie s-a certat cu mama adoptivă şi, pe fondul neînţelegerilor şi a firii sale instabile, s-a sinucis în 1888.
A fost găsit împuşcat în camera sa din Palatul Ruginoasa.
Moartea lui Alexandru
Iar Th. Râșcanu ne mai spune: „Ruginoasa deveni, astfel, proprietatea Principelui Alexandru Cuza, care, la 1890, abia după şase luni de la căsătoria sa cu Principesa Maria Moruzzi, muri la Madrid, răpus de ftizie. A fost adus la Ruginoasa şi îngropat, şi el, în curtea bisericii, în stânga mormântului tatălui său”.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
Recomandările noastre
