Președintele României nu doar că va numi în continuare președintele ÎCCJ, Procurorul General, șefii DNA și DIICOT, dar primește și atributul numirii șefului unei noii direcții care se va ocupa exclusiv cu anchetarea magistraților, potrivit proiectelor de modificare a legilor justiției pe care coaliția de guvernare PSD-ALDE l-a depus, ieri, în Parlament. Deși ALDE dar și ministrul Justiției, au susținut ca Iohannis să fie eliminat din procedura de numire a șefilor parchetelor, problema fusese tranșată politic, așa cum v-a informat EVZ în exclusivitate, într-o întâlnire neoficială între președintele PSD Liviu Dragnea și ambasadorul SUA în România, Hans Klemm.

Președintele și vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție vor fi numiți și revocați, în continuare, de către Președintele României, la propunerea CSM – secția pentru judecători, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar, acest ultim criteriu fiind o noutate în proiectul depus de coaliția PSD-ALDE în Parlament.

Un alt element de noutate este că Președintele României poate refuza motivat, o singură dată, numirea șefilor ÎCCJ.

Procurorul General al Ro mâniei, primadjunctul și adjuncții acestuia, șeful DNA, DIICOT și al noii Direcții speciale de anchetă a magistraților și adjuncții acestora vor fi numiți în continuare de Președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul secției pentru procurori a CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de procuror, un element de noutate fiind că nu vor mai putea ajunge în aceste funcții procurorii cu vechime în funcția de judecători.

Fostul ministru PSD al Justiției, Florin Iordache, a primit de la partid misiunea să lămurească cât mai rapid noul pachet al legilor justiției FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

O mică palmă

Singura lovitură pentru șeful statului este că dacă până acum revocarea Procurorului General și a șefilor DNA și DIICOT se făcea de către Președinte, proiectul spune că de acum revocarea se va face de către CSM – secția procurori, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea Ministrului Justiției. EVZ a scris în exclusivitate, acum două luni de zile, că pe 8 septembrie, președintele PSD Liviu Dragnea s-a întâlnit în biroul său de președinte al Camerei Deputaților cu ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, pentru a discuta pe marginea legilor justiției, întâlnire în care au bătut palma ca legile să fie modificate „în sensul bun” adică Iohannis să nu fie eliminat din numirea procurorilor-șefi și Inspecția Judiciară să nu ajungă la ministerul Justiției.

Așadar, în proiectul depus ieri în Parlament, Inspecția Judiciară iese de sub autoritatea CSM dar nu trece sub controlul Ministerului Justiției, așa cum doreau ALDE și ministrul Justiției, ci devine „structură cu personalitate juridică”, independentă. Conducerea IJ va fi numită de către un Consiliul Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor, un nou organism reprezentativ, cu activitate nepermanentă, a cărui organizare și funcționare vor fi stabilite prin lege.

Anticorupție pentru magistrați

În cadrul Parchetului se înfiin țează, mai spune proiectul depus în Parlament, „Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori care are competența de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și judecătorii și procurorii militari”. Direcția va avea maxim 20 de procurori numiți și revocați prin ordin al procurorului-șef al Direcției cu avizul secției pentru procurori a CSM, iar Procurorul-șef al acestei direcții speciale va fi numit și revocat de Președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul secției pentru procurori a CSM.

​

Magistrații, arși la buzunar

Noul pachet legislativ introduce obligativitatea ca statul român să recupereze de la magistrați prejudiciile plătite din bugetul public unor persoane fizice sau juridice în urma erorilor judiciare ale respectivilor procurori sau judecători. Potrivit proiectului, statul se va îndrepta cu o “acțiune în despăgubiri” spre magistratul care „cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, iar termenul de prescripție a acțiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului este de un an de la data achitării integrale a prejudiciului.

Alte noutăți pe masa Parlamentului

● Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult 2 ori ● Dacă în actuala lege pentru a fi numiți în cadrul DNA, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduita morala ireproșabilă, o vechime de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop, în varianta coaliției de guvernare se introduce condiția de nu fi fost sancționați disciplinar și o vechime mai mare, de 8 ani ​● În circumscripțiile instanțelor și parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidații cunoscători ai limbii acelei minorități

Pragul „modic”

Preşedintele Comisiei speciale de punere în acord a legislaţiei justiţiei cu deciziile CCR, Florin Iordache, a declarat, ieri, că se va introduce un prag „modic” pentru infracţiunea de abuz în serviciu din Codul Penal, o variantă fiind 10 salarii minime pe economie, adică „undeva la 19.000” de lei. Iordache a menționat, însă, că la comisia specială au fost avansate „14-15 formule” în privinţa pragului la abuzul în serviciu. UDMR a propus un prag valoric de 100.000 de lei, iar USR – sub 1.000 de lei. CCR a spus că Parlamentul este obligat să introducă un prag al prejudiciului pentru infracțiunea penală de abuz în serviciu.