„Cursa pentru a deveni primul Procuror UE a intrat în domeniul absurdului”, scrie Politico. Nici unul dintre cei doi concurenţi rămaşi în competiţie nu este sprijinit de ţara sa.
În general, scrie publicaţia, guvernele UE şi diplomaţii de la Bruxelles cheltuiesc energii uriaşe pentru a-şi promova conaţionalii în posturi-cheie.
Însă guvernul României a avut de la bun început o poziţie diferită faţă de candidatura Laurei Codruţa Kovesi pentru a conduce noul Birou al Procuraturii Publice Europene, militând împotriva desemnării celei care a condus Direcţia Naţională Anticorupţie.
În bună măsură din cauza opoziţiei Bucureştiului, guvernele UE l-au ales în februarie pe francezul Jean-François Bohnert ca procuror european. Ceva mai târziu, tot în februarie, membrii Parlamentului European au ales-o pe Kovesi. Astfel, s-a instalat blocajul, dat fiind că procurorul european nu poate fi desemnat decât dacă cele două instituţii ajung la un acord.
După mai multe serii de medieri care au eşuat, diferendul părea să se eternizeze. Însă, luna aceasta, Franţa s-a sucit şi a decis să o susţină pe Kovesi.
Ciudăţenia nu s-a oprit aici. Faptul că Parisul nu îşi mai sprijinea candidatul a fost anunţat de la Bucureşti, de Dacian Cioloş, liderul unei formaţiuni care face parte din „Înnoieşte Europa”, grupul din Parlamentul European condus de partidul lui Emmanuel Macron.
Oficiali francezi, fără a-şi dezvălui identitatea, au confirmat ulterior că Parisul intenţionează să o sprijine pe Kovesi, afirmând că gestul este menit să deblocheze procesul de desemnare de la Bruxelles, astfel încât prorurorul european să îşi poată intra în pâine până la sfârşitul lui 2020.
Mişcarea este în avantajul lui Macron, comentează Politico. Îi permite acestuia să fie liderul occidental care promovează un est-european într-un post important al UE, însă nu unul dorit de guvernele de la Bucureşti, Budapesta sau Varşovia, cu care Bruxelles-ul se află în dispută în legătură cu respectarea statului de drept.
Promovarea lui Kovesi ar fi un pas important pentru Macron pentru a-şi extinde influenţa mişcării pan-europene progresiste pe care ambiţionează să o facă motorul noii Europe.
Totuşi, Franţa nu a informat oficial Consiliul European despre schinbarea poziţiei sale. Iar Bohnert nu s-a retras din cursă. El a declarat pentru Politico că este în continuare candidat.
„În prezent, mă aflu în aceeaşi poziţie cu Kovesi”, a declarat el. Ambii candidaţi „nu sunt sprijiniţi de ţările lor de origine... dar din motive diferite”, a adăugat el.
Bohnert, care se pare că ar trebui să preia conducerea Oficiului pentru Infracţiuni Financiare francez, mai speră încă să devină Procuror european. „Categoric, da”, a răspuns el la întrebarea Politico.
Kovesi nu a răspuns la solicitarea publicaţiei de a comenta situaţia.
Trei diplomaţi au declarat însă pentru Politico că, în final, Consiliul îşi va schimba preferinţa şi se va orienta către Kovesi.
Însă un important diplomat a declarat că schimbarea de poziţie a Franţei nu va determina „obligatoriu schimbarea poziţiei” Consiliului. „În principiu, de ce ar trebui să o facem”, a spus diplomatul, adăugând că situaţia este „foarte complicată” şi dacă unul dintre cei trei candidaţi se retrage (al treilea candidat este Andres Ritter, din Germania), atunci ar trebui găsit un altul în loc.
Chiar dacă Bohnert ar fi ieşit practic din cursă, rămâne un mare semn de întrebare dacă Consiliul European o va alege totuşi pe Kovesi.
Un alt diplomat UE a notat că Ritter şi Kovesi au fost la egalitate în votul iniţial al Consiliului.
„Este o situaţie foarte complicată”, a spus el.