O echipă de cercetători britanici a stabilit că în colecții predomină exemplarele de masculi în detrimentul femelelor. Fenomenul ar reflecta „stereotipele de gen” ale societății umane.

Există și o parte pozitivă a Progresismului: nu te plictisești. Când crezi că ai văzut și auzit totul, apare o nouă bazaconie care îți pune mintea în piuneze.

Oameni de știință obsedați de Corectitudinea Politică au ajuns la concluzia că stereotipele sexiste s-au infiltrat perfid până în muzeele de științe naturale: masculii de mamifere și păsări din colecțiile acestora sunt mai numeroși decât femelele.

În acest scop, cercetătorii au analizat cu migală aproximativ 2,5 milioane de exponate de păsări și mamifere din cinci mari muzee (Londra, Paris, New York, Washington și Chicago), colecționate din secolul al XVIII-lea și până în prezent.

„Ne interesează prejudecățile de gen din mediul științific, în care există de pildă o supra-reprezentare a cercetătorilor bărbați albi în posturile înalte. De aceea, am găsit interesant să aflăm dacă această discriminare se regăsește și în colecțiile muzeelor”, a explicat pentru AFP Natalie Cooper, cercetătoare la Muzeul de Istorie Naturală din Londra și autoarea principală a studiului publicat miercuri, 23 octombrie, în revista Proceedings of Royal Society B.

---Natalie Cooper - fotografia oficială de pe contul său de Twitter---

Un inventar la scară mare, cu statistici pe sexe, se impunea, crede Cooper, cu atât mai mult cu cât „numărul de studii care folosesc aceste exponate (împrumutate de muzee în scopuri de cercetare – n.r.) continuă să crească”.

Straniu însă este că „discriminarea” este în realitate una relativ redusă, după cum o dovedește chiar studiul citat: femelele sunt reprezentate în proporție de 40% la păsări și de 48% la mamifere. Însă cercetătorii subliniază cazuri scandaloase de sub-reprezentare a femelelor: doar 9,7% la anumite păsărele, 11,5% la muscarii negri, 9,9% la lilieci, 24% la ovine, 24% la nevăstuici etc.

Ceea ce autorii studiului trec sub tăcere este că aceste procente reduse la unele exponate sunt în mod logic compensate (până la mediile citate mai sus) de excedente ale femelelor la alte specii.

Discriminare muzeală și Încălzism

Echipa de „savanți” condusă de Natalie Cooper afirmă că disproporțiile în favoarea masculilor au rezultat dintr-o selecție deliberată a vânătorilor, care s-au orientat către speciile unde masculii sunt o țintă mai vizibilă: cu talie mai mare (copitate), penaj mai colorat (pasărea paradisului), trăsături mai pregnante (cerbii) etc. Așadar, o acuză implicită la adresa sexismului lui Dumnezeu, care a manifestat o preferință pentru masculi!

Cercetătorii avertizează că inegalitatea la colectarea exponatelor poate afecta mai multe domenii, cum ar fi taxonomia (clasificarea speciilor) - sexul sub-reprezentat este mai dificil de distins, genetica - genele variază în funcție de sex, parazitologia – masculii sunt mai puțin rezistenți la infecții ș.a.m.d.

„Ingnorând femelele, nu avem un tablou complet al faunei; or, acest lucru este esențial pentru a prezice, între altele, cum mărimea corpurilor ar putea răspunde la schimbarea climatică”, adaugă Cooper.

Evident, „Încălzismul” nu putea lipsi din acest demers!

„Priviți cum femelele animalelor sunt considerate lipsite de erotism, supuse masculilor, fără control în timpul acuplării. Aceasta reflectă stereotipele de gen la oamenii din secolul al XIX-lea, nu realitatea naturii”, spune bioloaga și ideoloaga britanică.

Autorii studiului consideră că profesioniștii din muzee trebuie să „devină conștienți” de aceste stereotipe și pe viitor să aibă o abordare mai echilibrată, atât pentru a ameliora fiabilitatea cercetărilor cât și pentru cunoașterea biodiversități.

În încheiere, o întrebare provocatoare tipic progresistă: dacă proporțiile între sexele exponatelor ar fi fost exact pe dos, muzeografii nu ar fi trebuit acuzați ți în acest caz de sexism, dat fiind că au acceptat să fie ucise mai multe femele decât masculi? Așteptăm studiul următor.