Exploatarea mineralelor din Valea râului Jequitinhonha, Brazilia, generează mii de locuri de muncă, dar este îngrijorătoare pentru unii localnici. Aceștia sunt preocupați de daunele provocate asupra mediului. De ani de zile, Valea râului Jequitinhonha, în sud-estul țării, a purtat eticheta de zonă foarte săracă. Localnicii sunt marcați de foame și analfabetism. Dar se dovedește că o adevărată comoară se ascundea în pământul uscat și lovit de secetă. Este vorba despre rezerve enorme de litiu, ceea ce unii politicieni brazilieni au numit „petrol alb”.
Mineralul – cheia pentru fabricarea bateriilor pentru smartphone-uri sau mașini electrice – a declanșat o nouă febră globală. Totuși, a umplut această regiune deprimată cu optimism. Dar a adus o urmă îngrijorătoare cu privire la efecte colaterale.
Rezerve uriașe de litiu în cele mai sărace zone din Brazilia
În micul oraș Araçuaí, cu puțin peste 30.000 de locuitori, se simte un sentiment de euforie. „Avem multe speranțe. Putem transforma toată această bogăție de litiu în servicii bune pentru populație, pentru a le îmbunătăți viața”, spune primarul, Tadeu Barbosa, la telefon.
De puțin peste un an, străzile acestui oraș de case cu un etaj și oameni primitori sunt pline de muncitori de la companiile miniere. Prețurile locuințelor au crescut vertiginos și, uneori, supermarketurile rămân chiar fără felii de pâine, recunoaște primarul. Acesta este epicentrul producției braziliene de litiu. Anul trecut, țara a produs 15,2 miliarde de tone din acest mineral, care este cheia tranziției la energie verde .
Unul dintre locuitorii comunității quilombola din Girau bate clopoțelul chemând populația locală la biserică. Sursă foto: El Pais
Triunghiul format din Argentina, Chile și Bolivia găzduiește mai multe rezerve de litiu. Brazilia crește rapid producția și este deja al cincilea cel mai mare producător din lume, potrivit Ministerului Minelor și Energiei din Brazilia. Toată producția este în statul Minas Gerais, cea mai mare parte din Valea Jequitinhonha, unde se află Araçuaí.
Autoritățile locale i-au recunoscut imediat valoarea. Litiul a fost văzut ca o oportunitate de aur de a lăsa în urmă un trecut de sărăcie. Guvernatorul orașului Minas Gerais, Romeu Zema, aliat al fostului președinte Jair Bolsonaro, a prezentat proiectul Lithium Valley Brazilia la Bursa de Valori din New York, în 2023, cu mare pompa. Compania care a preluat conducerea este Sigma Lithium din Canada. Cu doar un an în urmă, a livrat primele tone de litiu brazilian în China. Compania pretinde a fi prima companie minieră din lume care produce „litiu verde”. Aceasta folosește energie curată, se aprovizionează cu apă nepotabilă și nu folosește baraje de decantare.
Litiu verde
Aceste deșeuri sunt ușor de văzut din casele micul sat Poço Dantas, care găzduiește familiile cele mai afectate de extracția litiului. De când s-a deschis instalația, ei trăiesc cu praf constant și zgomotul detonațiilor subterane pentru a extrage mineralul. Multe dintre casele umile din cărămidă au crăpături.
„Ei fac reclamă la litiu verde, că este durabil și așa, dar în fond nu este. Este o exploatare lacomă”, spune Vanderlei Pinheiro de Souza, un locuitor al zonei rurale. Lucrează în agricultura familială de subzistență, „ceea ce înainte se numea fermier”, glumește el. Cultură fasole, porumb și manioc pentru consum propriu. Când îi mai rămâne ceva, vinde pentru a face bani. Pinheiro de Souza consideră că sosirea companiei distruge modul tradițional de viață și că echilibrul natural deja deteriorat al zonei este sub amenințare și mai mare.
Lacul Chapada do Lagoão, o zonă protejată de mediu. Sursă foto: El Pais
Valea Jequitinhonha este o regiune semiaridă în care zgomotul apei din râuri se aude doar câteva luni pe an. Cu zeci de ani în urmă, monocultura de eucalipt a uscat solul. De aceea, s-a declanșat alarma când Sigma Lithium, care are deja o fabrică care funcționează la maxim abur, a cerut permisiunea de a face o „evaluare geologică inițială” în Chapada do Lagoão. Aceasta este o rezervație naturală cu 139 de izvoare care funcționează ca pompa de apă a văii. Atât consiliul orășenesc, cât și compania au dorit să știe cât litiu se ascunde sub această zonă protejată. Autorizația depindea de consiliul de conducere al parcului, format din entități și persoane cu interese diverse. Este condus de Vanderlei, care spune că a primit multe presiuni pentru a da voie analizei.
Abuzuri și afectarea zonelor naturale
Permisul a fost aprobat cu o majoritate redusă de voturi, dar a înregistrat puține progrese. Mișcarea Persoanelor Afectate de Baraje (MAB) este foarte activă împotriva abuzurilor comise de companiile miniere din zonă. Oamenii a făcut apel la instanțe, iar Parchetul a cerut oprirea procesului. Argumentul a constat în comunitățile locale —formate din o mână de quilombos , adică așezări fondate de oameni de culoare înrobiți. Aceștia fugeau de munca forțată, nu fuseseră consultați. Într-un e-mail trimis către EL PAÍS, compania spune că acuzațiile conform cărora ar fi căutat să extragă litiu din parcul natural, provocând daune semnificative în proces, au fost „complet false și nefondate”. Potrivit acestora, ar fi decis să nu exploreze zona.
Partea uscată a lacului protejat de mediu. Sursă foto: El Pais
Pentru primarul din Araçuaí, acesta este sfârșitul poveștii. Cea mai mare preocupare acum este gestionarea resurselor pentru un boom demografic de care orașul nu este pregătit. Potrivit Sigma Lithium, în doar un an, a creat 1.000 de locuri de muncă directe și 13.000 de locuri de muncă indirecte. Odată cu sosirea de noi muncitori și rezidenți, există o cerere pentru mai multă securitate. Este nevoie de mai multe paturi de spital sau mai multe locuri la școală. Consiliul orașului și personalul său mic de funcționari se luptă să facă față.
Fără compensații pentru comunitățile locale
Nevoile au venit înaintea resurselor promise pe care le-ar aduce litiul, mărturisește primarul. În Brazilia, legea prevede că companiile miniere trebuie să plătească 2% din valoarea vânzărilor lor către stat. Aceștia bani fiind oferiți ca o compensație pentru regiunile de unde sunt extrase mineralele. 60% din resursele colectate rămân în mâinile municipalităților.
Sună bine în teorie, dar cuferele municipale nu sunt tocmai în stare bună. „Este cu mult sub ceea ce ne așteptam. Este adevărat că suntem la începutul operațiunilor și trebuie făcute ajustări. Anul trecut am primit două-trei plăți lunare și anul acesta doar una, în februarie”, spune el. Primarul este încrezător că, dacă situația se va normaliza, bugetul orașului ar putea crește cu 5% datorită redevențelor pe litiu.
Programe de sprijin financiar
În ciuda frustrării inițiale, lui Barbosa îi este destul de dificil să critice companiile de litiu. Pe lângă furnizarea de muncă pentru rezidenți, profiturile mari ale acestor multinaționale înseamnă că pot oferi servicii pe care administrația locală nu și le poate permite. Sigma Lithium, de exemplu, are un program de microcredite de care beneficiază 1.800 de femei. A plătit pentru renovarea unei școli rurale și intenționează să doneze 3.000 de cisterne celor mai sărace familii pentru a stoca apa de ploaie. O altă companie minieră, Atlas, va pune în funcțiune încă o uzină anul acesta și tocmai a asfaltat un drum „fabulos”, spune primarul.
„Este același marketing vechi”, a criticat la telefon Nicolly Caroline, membru al MAB. Aceasta este organizația care a împiedicat Sigma Lithium să exploreze zăcămintele de litiu din parcul natural. Ea enumeră o listă lungă de probleme, de la praful care acoperă orașul până la creșterea violenței de gen din cauza numeroșilor străini care au sosit în ultimele luni. În opinia ei, febra litiului este pâine azi și foame mâine.
„Desigur, oamenii trebuie să muncească, să supraviețuiască. Dar toate aceste locuri de muncă sunt temporare. Oamenii care merg la muncă în anumite zone vin acasă mai rău, din cauza bolilor respiratorii. Apoi pleacă firma și ceea ce ne rămâne sunt impacturile. Suntem un popor umil, când ne vom putea cumpăra o mașină electrică?” a întrebat aceasta, conform El Pais .
Recomandările noastre
