Cu mare întârziere faţă de alţii, americanii descoperă beneficiile bidet-ului (bideu): o invenţie italienească care înregistrează un boom de vânzări în Statele Unite din raţiuni pur igienice, ambientale şi economice. Iar după cum relatează Washington Post, a izbucnit boomul bidet-business luând prin surprindere comercianţii.
Italienii, de exemplu, consideră o chestiune naturală folosirea bideului Dar mai sunt unii , ca americanii de exemplu, care până în urmă cu câţiva ani îi ignorau existenţa. Să nu mai vorbim de funcţionalitate. În fapt, igiena corporală ca urmare a nevoilor fiziologice a fost mereu însoţită de hârtia igienică care are două defecte: costă sute de dolari pe an şi este puţin eficientă din punct de vedere al curăţeniei. Ca să nu mai vorbim apoi de consecinţele ambientale legate de eliminarea deşeurilor. Iată de ce, recent, după cum relatează Washington Post, a izbucnit boomul bidet-business.
Succesul bidet-ului e legat şi de o mai bună conştientizare a problemelor de mediu. De fapt, cum spune fondatoarea blogului Going Zero Waste, Kathryn Kellogg, ''la început eram sceptică, apoi mi-am dat seama că bidet-ul poate reduce deşeurile. Iar prima dată când l-am folosit m-am gândit: e treaba cea mai genială din lume. De ce oare n-o fi peste tot?''. De când şi-a luat ''chitara'', hârtia igienică se cumpără o dată la 2 săptămâni. Şi chiar că e chestiune de bani. Hârtia igienică poate costa destul de mult, în timp ce ''chitara'' te face să economiseşti destui bani. Cât costă? Dai 30 de dolari pentru un model mai economic, dar şi 400 pentru cel mai scump.