„21 DE FEMEI RADICALE“. Experienţele sexuale ale unor femei celebre, ca Mata Hari sau Edith Piaf, sunt descrise, într-o carte provocatoare, de scriitoarea spaniolă Paula Izquierdo.
Scriitoarea spaniolă Paula Izquierdo, de formaţie psiholog, şi-a propus acum câţiva ani să scrie un eseu despre dependenţa sexuală, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Nu dorea însă să rezulte o teză de doctorat sau un tratat de medicină: „Mi se părea mult mai sugestiv să investighez vieţile celor care astăzi sunt considerate neru- şinate, târfe sau, pur şi simplu, uşuratice“, mărturiseşte autoarea. Nevoia de răspuns la întrebarea „În ce măsură este dependentă de sex o femeie care dă frâu liber propriului libido?“ a făcut-o, până la urmă, pe Paula Izquierdo să se oprească la o serie de portrete ale unor „femei celebre“ nu numai pentru nestăvilitul lor apetit sexual: „Am optat pentru genul feminin tocmai pentru că un procent ridicat de femei care, în prezent, sunt considerate celebre, au avut o viaţă sexuală mai mult sau mai puţin luxurioasă, mai mult sau mai puţin împlinită“. A rezultat volumul „Dependente de sex sau amante. 21 de femei radicale“, publicat în 2007 şi tradus acum de Editura Nemira, în colecţia „Erotikos“.
Amorul fizic, fundamental În paginile cărţii defilează biografiile a nu mai puţin de 20 de femei celebre din toate timpurile, care, pe lângă amprenta pe care şi-au lăsat-o în istorie ori în artă, sunt renumite şi pentru o activitate sexuală cu totul ieşită din comun. Al 21-lea capitol este confesiunea unei „anonime“ - „24 de ore din viaţa unei dependente de sex din secolul XXI“ -, dar, aşa după cum mărturiseşte autoarea, „cititorii vor fi dedus că a douăzeci şi una biografie este o ficţiune în care este recreată viaţa unei dependente de sex, aşa cum ar putea fi ea în zilele noastre“.
Deşi multe dintre femeile analizate în carte au trăit pentru şi prin plăcere, niciuna dintre ele nu poate fi diagnosticată, totuşi, ca dependentă de sex, cu excepţia, poate, a Paulinei Bonaparte, crede scriitoarea spaniolă: „Ceea ce le caracterizează pe toate este faptul că sexualitatea a fost fundamentală în vieţile lor şi că nu s-au lăsat intimidate, indiferent de normele în vigoare şi de epoca în care le-a fost sortit să trăiască“.
EXEMPLE De la Elisabeta I la Janis Joplin Cartea se deschide cu portretul Reginei Elisabeta I a Marii Britanii, iar ultima personalitate istorică tratată este cântăreaţa Janis Joplin. Între ele, în ordine cronologică, găsim microportretele unor figuri feminine în general foarte cunoscute: contesa sângeroasă Erzsébet Báthory, împărăteasa Ecaterina cea Mare, curtezana Lola Montes, actriţa Sarah Bernhardt, spioana Mata Hari, dansatoarea Isadora Duncan, scriitoarele George Sand, Colette, Virginia Woolf, Simone de Beauvoir şi Anaïs Nin, Alma Mahler, Joan Crawford, Josephine Baker, Edith Piaf.