În România doar 0.5% din energia produsă este generată prin folosirea biomasei. Un număr tot mai mare de distilerii din Scoția folosesc materialul rămas ca urmarea a producției whisky-ului ca biomasă pentru producerea energiei termice sau electrice. Această energie alimentează atât procesele industriale din distilerii, cât și comunitățile din apropiere. În plus, are meritul de a reduce emisiile de dioxid de carbon.
Având în vedere producția anuală de circa 17 milioane hectolitri de bere și circa 380.000 tone de vin în România, creșterea generării energiei prin utilizarea biomasei rezultate de pe urma producerii vinului sau al berii este o oportunitate, arată un studiu Infoclima.
Necesarul anual de energie poate fi redus cu 30%
Un studiu din 2010, realizat de cercetători ai Universității Strathclyde din Glasgow, prezintă cazul distileriei Balmenach din zona Speyside. Această fabrică ar putea să eficientizeze procesul de distilare. O distilerie de mărime medie precum Balmenach are nevoie anual de circa 480.000 KW și 1.646.320 litri de combustibil de încălzire pentru a produce 2,3 milioane litri de alcool, care prin procesul de dublă distilare devine whisky.
Pentru a crește eficiența procesului de producție și a reduce costurile și emisiile de CO2, autorii studiului recomandau utilizarea de biocombustibil rezultat din folosirea drojdiei. O a doua propunere ținea de utilizarea bioetanulului în loc de ulei sau motorină pentru procesul de distilare și a unui boiler special care să recicleze căldura emisă prin prima distilare. Acest proiect per total ar fi redus emisiile anuale de dioxid de carbon cu aproximativ 139 tone.
În urma acestor recomandări, managementul distileriei a decis instalarea în 2015 a unui boiler de 4 MW ce folosește biomasă într-o parte a distilerie. Acest boiler furnizează anual 18.000 MWh căldură și a redus necesarul anual de energie cu 30%.
Distileria care alimentează 8.000 de locuințe
Distileria Rothes CoRDe a reușit în ultimii 5 ani să alimenteze cu energie electrică nu doar facilitățile proprii, ci și în jur de 8.000 de locuințe din comunitățile aflate în imediată apropiere.
Fosta fabrică de bere Rahova
Boilerele ce utilizează biomasă se dovedesc a fi foarte populare pentru distileriile din Scoția. Cei de la Aberfeldy au reușit prin instalarea unui astfel de boiler să reducă amprenta de carbon cu 90% în 2015. Costul acestui tip de boiler este aproximativ £ 1.2 milioane, dar acest cost poate fi amortizat destul de rapid.
Un alt proiect similar, dar la scară mai mare este centrala pe biomasă CHP (Combined Heat & Power) lângă Craigellachie, Moray,o zonă cu foarte multe distilerii. Acest proiect cu un cost estimat de £ 74 milioane poate livra 15 MW de electricitate (suficientă energie pentru alimentarea a 20.000 de locuințe din zonă), dar și reducerea emisiilor de carbon cu peste 42,000 tone anual (echivalentul emisiilor a 18.000 de mașini).
Ce posibilități sunt în România?
Momentan cantitatea de curent generată din biomasă este de 106.896 MW (0,5% din total). Conform unei liste publicată de ANRE, în 2019 erau 26 de centrale electrice ce utilizează biomasă.
În același timp, România produce anual în jur de 17 milioane hectolitri de bere (16,7 milioane hL 2019) și 380.000 tone de vin. Cifrele legate de producția industrială de băuturi spirtoase (țuică, palincă, coniac) nu sunt însă centralizate. Așadar există potențial la nivel local mai ales pentru berării să furnizeze cantități importante de biomasă, într-un mod similar precum cel al distileriilor din Scoția. Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 atrăgea atenția la o ușoară creștere a evoluției volumului de biomasă vie până în 2025.
O soluție eficientă în reducerea emisiilor de carbon
Cazul Scoției e un bun exemplu de utilizarea a biomasei pentru generarea de energie electrică și căldură pentru procesul de distilare. Risipa este drastic redusă, iar emisiile de carbon pot fi tăiate cu până la 90%. Într-adevăr investițiile inițiale sunt substanțiale (vezi cazul CHP Craigellachie) dar pe termen lung beneficiile pentru distilerii dar și comunitățile locale ce primesc energie electrică sunt importante și constituie o parte importantă a strategiei energetice locale.
În România cantitățile de biomasă provenite din domeniul agricol sunt însemnate. Berăriile mari precum Ursus din Buzău au potențialul de a furniza cantități însemnate de biomasă care pot crește cantitatea de energie generată la nivel local, sau cel puțin pentru a deveni auto-sustenabile din punct de vedere energetic. Rămâne de văzut dacă la nivel național și local vor fi implementate strategii pentru a stimula și promova generarea de energie electrică rezultată din procesarea biomasei, arată cercetătorii studiului.