Mai precis, Beijingul incearca sa se transforme intr-un „binefacator” al tarilor in curs de dezvoltare. „New York Times” noteaza ca este vorba fix despre acele tari care au resurse naturale de care China ar avea nevoie.

Cel mai bun exemplu care ilustreaza noua politica spatiala a Beijingului, dar si cel mai recent, a venit saptamana trecuta, cand China a lansat un satelit de comunicatii pentru Nigeria, unul dintre cei mai importanti producatori de petrol la nivel mondial.

Pe langa faptul ca Beijingul a construit si a lansat satelitul pentru Nigeria, i-a acordat si un urias imprumut pentru a plati acest serviciu.
China a semnat un contract pentru un satelit similar si cu un alt furnizor major de petrol, Venezuela. In plus, pune la punct o retea de sateliti de observatie geologica impreuna cu Indonezia, Bangladesh, Iran, Mongolia, Pakistan, Peru si Thailanda.

Interesul Chinei pentru acest domeniu este justificat si de faptul ca piata satelitilor comerciali este estimata la 100 de miliarde de dolari.
Beijingul are si planuri mai ambitioase, printre care lansarea primei sonde spatiale pentru explorarea planetei Marte si trimiterea unui astronaut pe Luna; toate pornind de la principiul american potrivit caruia explorarea spatiului sporeste prestigiul national.