Luni, 3 iunie 2019, la o săptămînă de la scrutin, BEC a dat rezultatele finale. De ce i-a trebuit atîta timp ca să numere niște amărîte de voturi? Ștabii de la BEC răspund că din cauza circulației blocate pe parcursul vizitei papale, n-au putut ajunge la sediu. E drept, la locurile de muncă au ajuns mii de bucureșteni, chiar dacă trecea Papa și le făcea cu mîna ca și cum ar fi fost niște cunoștințe apropiate, în genul popii din sat. Eu îi cred însă cînd spun că i-a împiedecat vizita Papei să dea gata rezultatele.

Acestea trebuiau duse spre corectare și aprobare la SRI și SIE, cele două forțe ale Coaliției pe care se bazează Guvernul Viorica Dăncilă. Se înțelege că șefii acestor Servicii erau ocupați ca nu cumva papamobilului să i desumfle roata, clar incident de securitate.

Rezultatele finale ale scrutinului sînt acestea:

Prezența la vot a fost de 49,02%.

Partidele s-au clasat după cum urmează:

PNL 27,0%

PSD 22,51%

ALIANȚA 2020 USR-PLUS 22,36%

PRO ROMÂNIA 6,55%

PMP 5,66%

UDMR 5,44%

Vineri, 24 mai 2019, la emisiunea lui Ionuț Cristache de la TVR, cînd toată lumea era convinsă ca de două axiome de două realități electorale –prezență mică, în limitele electoratului scos la vot de partide și victoria zdrobitoare a PSD, despre care singura dispută era dacă era 37% sau 40% – am avertizat că în condițiile unei prezențe de peste 35%, toate sondajele vor fi date peste cap și vom asista la surprize de proporții. E mai mult decît interesant procesul prin care se formase convingerea că va fi o prezență mică și că PSD va avea un scor halucinant de mare. Repet, nu era o intoxicare a presei și prin asta a opiniei publice de un PSD care știa adevăratele rezultate, dar le ținea ascunse. Eu însumi am pariat cu un tînăr confrate că va fi o prezență uriașă și am cîștigat pariul, deoarece el mă contrazicea susținînd că nici vorbă de așa ceva. Vineri noaptea, discutînd cu un fost lider PSD , dușman al lui Liviu Dragnea, respectivul și-a arătat mirarea că Politico de la Bruxelles dădea rezultatele profețite de IMAS și nu cele de CURS-AVANGARDE. Din cîte se știe, IMAS anunța o prezență însemnată și un scor mic pentru PSD în defavoarea USR.

Distinsul nu mă manipula. Era convins că scorul va fi cel profețit de CURS- AVANGARDE. Simpla privire aruncată asupra acestor rezultate, finale, spre deosebire de cele de pînă acum, care au fost provizorii, ne semnalează trei mari surprize:

1. Prezența la vot, incredibil de mare dacă le raportăm la prezența de la ultimele două alegeri europarlamentare: Cu 21,32% mai mult față de alegerile pentru Parlamentul European din 7 iu-

nie 2009 (27,67%, 5.035.297 votanți). Cu 16,58% mai mult față de alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai 2014 (32,44%, 5.911.794 votanți)

Prezența a depășit-o și pe cea de la parlamentarele din ultima perioadă: Cu 7,26% mai mult față de alegerile legislative din 9 decembrie 2012 (41,76%, 7.693.472 votanți). Cu 9,53% mai mult față de alegerile legislative din 11 decembrie 2016 (39,49%, 7.212.022 votanți).

2. Un partid nou înființat USR (PLUS nu contează, nu există ca partid, există doar Dacian Cioloș) face un salt uriaș de la 9% la alegerile parlamentare din decembrie 2016 la 22,36%, un scor de două ori și ceva mai mare obținut în doar doi ani.

3. PSD cade de la 45% în decembrie 2016 la 22,51%, un scor pe care partidul nu l-a avut niciodată în postdecembrism. Singura dată cînd PSD se apropie de scorul de acum a fost la alegerie din 1996: La Senat PDSR a obţinut 23,08%, în timp ce la Camera Deputaţilor, doar 21,52%.

Putem pune prezența de 49 la sută drept principala cauză a prăbușiri PSD? În nici un caz: La alegerile legislative din 2000, prezența a fost de 65,31%. În aceste condiții, PSD a obținut 36,6%. În 2019, la europarlamentare, PSD a obținut, la o prezență cu aproape 15% mai mică, doar 22,51%.

Așa cum am mai scris, și voi continua să scriu, e regretabil pentru democrația românească faptul că rezultate scrutinului nu sînt dezbătute amplu în presă și la televiziuni de sociologi, istorici ai postdecembrismului, psihologi sociali, lideri de opinie. Cele trei mari surprize nu sînt surprize dacă beneficiază de o serie de explicații. Dezbaterea națională va trebui să răspundă la următoarele întrebări: Prezența e neobișnuit de mare dacă ne gîndim la acest gen de alegeri. Ea a fost mare și în alte țări europene. Aici explicația e dată de angajarea discuției despre soarta UE, despre relațiile țării respective cu Bruxellesul. A fost aceeași cauză și la noi? Dacă da, ce i-a făcut pe mulți tineri să iasă la vot? Spaima, indusă de campania lui Klaus Iohannis, că PSD ne scoate din UE? A jucat vreun rol transformarea europarlamentarelor în parlamentare? Și-a spus cuvîntul diabolizarea lui Liviu Dragnea?

A jucat vreun rol uriașa campanie Hai la vot, pentru că altfel ești idiot? De ce au votat studenții împotriva PSD, deși au primit facilități nemaipomenite de la partidul de guvernămînt? S-a ieșit la vot, pentru că în felul acesta ar fi fost condamnat Liviu Dragnea? S-a ieșit la vot și sub puterea imaginilor transmise pe rețelele sociale cu secții luate cu asalt ? S-a ieșit la vot, pentru că: așa a fost cool sau din ură față de PSD sau din nevoia ca USR să ajungă la putere? Referendumul a dus la prezența uriașă sau referendumul a fost beneficiarul prezenței uriașe la europarlamentare? De ce PSD a pierdut în doar doi ani peste un milion de votanți? Ce s-a întîmplat cu aceștia? Au stat acasă sau au mers la vot și au votat cu ProRomânia sau cu PNL? Cum se explică prăpastia dintre sondajele CURS- AVANGARDE și rezultate? A bănuit o clipă Liviu Dragnea că se va confrunta cu o surpriză? Au trădat din nou baronii locali reducînd turația pentru a scăpa de Liviu Dragnea? Cine sînt votanții Pro România? Doar PSD-iști nemulțumiți de Liviu Dragnea și amorezați de Victor Ponta sau și alegători nehotărîți sau din bazinul altor partide?

Mulți vor spune că răspunsurile la aceste întrebări sînt de prisos. Nici vorbă de așa ceva. O dezbatere națională se impune și din motive ținînd de starea democrației românești. Una e dacă s-a ieșit la vot, pentru că e cool să ieși, acum, cînd te cheamă pe facebook amicii, și alta e să fi ieșit la vot pentru ca PSD să cadă de la putere. Dacă s-a ieșit din alte motive decît cele ale votului pentru partidele antiPSD, e greu de crezut că la alte alegeri se va mai ieși în iureșul acesta. Înainte de scrutin s-a vorbit de crearea unei emoții Această emoție s-a creat și a avut drept motor sloganul Să-l trimitem pe Dictator la pușcărie! E a doua oară după prezidențialele din 2014 cînd emoția creată cu abilitate duce la victoria antiPSD. N-ar trebui să vedem cum se face această emoție, riscantă pentru democrație pentru că ea poate aduce, la un moment, la conducerea țării și forțe extremiste?

Întrebarea despre boicotarea din partea baronilor locali e vitală pentru Klaus Iohannis, pentru Opoziție. Dacă rezultatul catastrofal a fost urmarea unui boicot înseamnă că în realitate PSD stă mult mai bine decît arată rezultatele scrutinului și prin urmare, acum, că Liviu Dragnea e Istorie, s-ar putea ca PSD să nu mai treacă prin boicotul baronilor locali.

Dacă rezultatul catastrofal a fost urmarea unui boicot înseamnă că în realitate PSD stă mult mai bine decît arată rezultatele scrutinului și prin urmare, acum, că Liviu Dragnea e Istorie, s-ar putea ca PSD să nu mai treacă prin boicotul baronilor locali.