Noi sigur trebuie să facem ceva. Sigur într-un stat de drept nu poţi să-i zici românului: domnule, ai fost urmărit penal pe protocoale declarate neconstituţionale, ai fost condamnat definitiv pe completuri nelegal constituite, procedură declarată neconstituţională, dar într-un stat de drept al lui 2019, într-o ţară membră a UE, chiar dacă ţi s-a încălcat dreptul la apărare, la un proces echitabil, la respectarea legii, rămîi condamnat sau rămîi în puşcărie. Ce vom face noi? Am pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru repunerea în termen a tuturor celor care au fost condamnaţi de către completuri nelegal constituite şi vor putea face contestaţie în anulare, repuşi fiind în termen prin ordonanţă, iar instanţa în complet legal constituit îi va judeca şi dacă vor fi vinovaţi vor plăti, dacă nu vor fi vinovaţi, sigur, nu există temei să plătească. Deci asta este o primă şi imediată măsură.”

În mai multe rînduri m-am ocupat de chestiunea Ordonanței. Am arătat că nu e deloc complicată elaborarea ei. E vorba de un text în care, după Motivarea Urgenței, să se precizeze modificarea paragrafului 2 al articolului 428, Termenul de introducere a contestaţiei în anulare. Mai precis el ar trebui să sune astfel:

„(2) Contestaţia în anulare pentru cazurile prevăzute la art. 426 lit. b, i și d poate fi introdusă oricînd.”

Litera d a articolului 426, care prevede cazurile în care se poate depune constestație în anulare cuprinde, după OUG din 18 mai 2016, valabilă și azi, deoarece nici acum, după doi ani și ceva n-a fost votată de Parlament Legea de adoptare, sună astfel:

„Cînd instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate.”

Și cu asta basta!

De la anunțul istoric făcut de Tudorel Toader au trecut 10 zile. În a zecea zi, seara, Tudorel Toader e invitatul lui Mihai Gâdea la Antena 3. Realizatorul se interesează în chip firesc de soarta OUG despre care în 10 ianuarie 2019, ministrul susținuse „Am pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă”:

Realizator: Bun. Care este decizia? Aveţi ordonanţa; va fi dată… cînd?

Tudorel Toader: La Ministerul Justiţiei nu se dau ordonanţe. La Ministerul Justiţiei se pot elabora proiecte, pot pleca, propuse primului ministru spre promovarea soluţiei sub forma ordonanţei de urgenţă sau, sigur, în procesul legislativ firesc, ca proiecte de lege. ”

Urmează reluarea argumentelor pentru darea OUG.

Cînd interlocutorul le dă gata, Mihai Gâdea intervine, mai mult ca sigur agasat de șuvoiul de vorbe care nu ține loc de fapte:

Realizator: Ok. Care e soluţia?

Tudorel Toader: Tocmai aţi repetat-o dumneavoastră adineauri.

Realizator: Ordonanţă de urgenţă?

Tudorel Toader: Da.

Realizator: Aţi făcut o propunere în sensul acesta primului ministru?

Tudorel Toader: Nu.

Realizator: O veţi face?

Tudorel Toader: Da.

Realizator: Ne puteţi spune cînd?

Tudorel Toader: Probabil în termen scurt.”

Repet, redactarea OUG prin care să se extindă termenul de dupunere a contestației de la 30 de zile (OUG Prună l-a mărit de la 10 la 30) și în cazul literei d, nu cere mai mult de un sfert de oră, Se scrie motivarea Urgenței, se justifică OUG, se scriu cele cîteva cuvinte ale paragrafului 2 al articolului 426 și se trimite premierului. Tudorel Toader ne spune la 10 zile de la anunț că n-a trimis-o încă premierului. Unii ar putea spune că n-a trimis-o premierului, deoarece nu e sigur că Viorica Dăncilă o va supune ședinței de Guvern. N-au dreptate. Pe 10 ianuarie 2019, Tudorel Toader nu s-a angajat că Guvernul va da OUG, ci că ministerul va redacta documentul. Din interviul de la Antena 3 rezultă că n-a trimis-o încă.

Vineri, 25 ianuarie 2019 la emisiunea Sandrei Stoicescu am arătat că anunțul lui Tudorel Toader a stîrnit o campanie uriașă în presa Binomului și în partidele Binomului cu tema PSD vrea să dea drumul la infractori. Am dovedit că nu e vorba de nici o favorizare. E vorba de a da posibilitatea și celor care sînt nemulțumiți de sentințele pronunțate de completele de cinci din 2014 pînă acum să depună cerere de contestație în anulare. Termenul de 30 de zile lasă deoparte numeroase sentințe definitive care ar putea fi contestate, în virtutea literei d a articolului 426 de oricare dintre părți, inclusiv de procurori. A primi dreptul de altfel legitim de a depune cerere nu înseamnă în nici un caz scăparea de condamnare. E drept, prin admiterea în principiu a cererii sentința de executare poate fi suspendată (ca în cazul Elenei Udrea), dar asta e doar ceva temporar. Contestația urmează să se judece pe fond și atunci apare posibilitatea de a fi respinsă. Iar dacă e admisă, procesul se reia de la zero în faza de apel. Tot cu judecătorii de la ÎCCJ. Dacă ne gîndim că procurorii au tot interesul să depună cerere de anulare și mai mult ca sigur vor depune – ce-i costă?! – sînt argumente suficiente ale tezei că OUG ar putea duce la o confirmare a sentințelor contestate pe motiv de procedură și nu de conținut, ba mai mult la sporirea numărului de sentințe de condamnare. Cum a fost posibilă manipularea?

Fără discuție, cu sprijinul neprecupețit al lui Tudorel Toader. Ministrul Justiției n-a precizat un moment că e vorba de modificarea unui paragraf al articolului 426. Așa cum a prezentat el OUG s-a lăsat loc pentru toate manipulările.

De ce n-a făcut-o? Pentru că anunțul privind OUG ține de tactica lui Liviu Dragnea de a păstra în rîndul baronilor iluzia că OUG privind completele ca și cea privind protocoalele sînt echivalente amnistiei și grațierii. Nici vorbă de așa ceva. Avînd în vedere că Sistemul controlează mai departe Justiția, OUG privind completele de cinci aduce la mîna noilor șefi ai Sistemului pe politicienii care fuseseră pînă mai ieri la mîna foștilor șefi. O OUG privind aministia ar fi fost valabilă pentru toți cei nedreptățiți de Sistem sau șantajați de acesta. Toți aceștia ar fi scăpat de mîna lungă a Sistemului. Dacă se dă o OUG privind completele de cinci, numeroși politicieni sînt din nou la mîna Sistemului. E suficient să atragem atenția că DNA poate depune contestație la cine vor mușchii Sistemului. Și cei care răsuflau ușurați c-au scăpat de condamnare vor avea emoții că reluarea procesului prin contestația DNA le-ar putea aduce condamnarea.

 

 

Te-ar putea interesa și: