Bătălii pe viață și pe moarte în Oltenia, în Războiul Reîntregirii. După ofensiva asupra Orșovei, Armata Română s-a văzut nevoită să reziste în Oltenia.

Armata Română a atacat Austro-Ungaria atât dinspre Rucăr-Bran cât și dinspre Oltenia, spre Orșova. Succesele inițiale au trebuit să facă loc unor retrageri ca urmare a luptelor de la Turtucaia și Flămânda.

Bătălii grele: Turnu Severin, 10/23-11/24 noiembrie 1916

Bătălia de la 16/29 august - 20 august/2 septembrie 1916 inițiată de Armata Română asupra Orșovei a fost un succes de etapă al Armatei Române, anulat de evoluția ulterioară a evenimentelor.

Austro-Ungaria a atacat Turnu Severin la 10/23-11/24 noiembrie 1916, Armata Română fiind înfrântă. S-au confruntat Armata Română prin Brigada 1 Infanterie, Brigada 2 Infanterie și Armata KuK Austro-Ungară prin Brigada 10 Cavalerie și Brigada 145 Infanterie. Eșescul forțelor române a făcut ca Armata KuK Austro-Ungară să se reverse spre Strehaia, Filiași și Craiova. Țintea atingerea cât mai repede posibil a liniei Oltului.

Evident, acest fapt a fost posibil și datorită ruperii frontului în Defileul Jiului, în timpul bătăliei dim 29 octombrie/11 noiembrie - 2/15 noiembrie 1916.  Armata Română retrăgându-se. Totuși, mici formațiuni de militari și civili au oprit temporar înaintarea inamicului la Târgu Jiu cu câteva zile înainte de ocuparea Severinului.

Bătălii grele: luptele de la Târgu Jiu,  octombrie-noiembrie 1916

La Podul de peste Jiu de la Târgu Jiu, pe 14/ 27 octombrie 1916, Divizia 11 Română. ajutată de civili, forțe ale Poliției și Jandarmeriei au creat o baricadă la Podul de peste Jiu. Divizia 11 Bavareză nu se aștepta la rezistență. Nefiind pregătită pentru lupte urbane a așteptat ca trupe suplimentare să vină dinspre Defileul Jiului.

În perioada 3/16 noiembrie - 4/17 noiembrie 1916, s-a dat a doua luptă de la Târgu Jiu în care Armata Română prin Diviziile 1 și 17 Infanterie a încercat o rezistență.  Așadar, vorbim de două bătălii grele care se încadrau într-un plan. Planul Marelui Cartier General fusese cumva bazat mai mult pe vremea nefavorabilă. Se estima că iarna din munți și vremea rea vor duce la stabilizarea frontului cel puțin până la începutul primăverii . Astfel, România ar fi putut conta pe ajutorul la care Antanta se angajase. Evident nu se ținuse de cuvânt și contraofensiva generalului Sarrail de la Salonic nu avusese loc.

Deznodământ

Aceste bătălii eroice au dus cel puțin la întârzierea acțiunilor inamice atât timp cât să se încerce rezistența la Craiova, apoi pe linia Oltului, culoarul Rucăr-Bran și platoul traversat de Neajlov și de Argeș.