„Misiune îndeplinită în Irak”, a anunţat, ieri, preşedintele Traian Băsescu, în faţa soldaţilor români dislocaţi în Camp Dracula, Tallil.
Anunţul, urmat de o ceremonie care l-a făcut pe şeful statului să izbucnească din nou în lacrimi, reprezintă, de fapt, startul operaţiunilor de retragere a României din Irak. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării (MAp), maiorul Constantin Spânu, a confirmat, pentru EVZ, că „de astăzi începe, practic, retragerea din Irak”. Într-un comunicat remis de MAp se precizează că festivităţile de la Camp Dracula marchează „încheierea oficială a operaţiunii Iraqi Sunset pentru militarii români”. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Valeriu Turcan, ne-a declarat, la rândul său, că „retragerea este eşalonată, cu termen-limită 31 iulie, iar MAp are un grafic de transport, tehnică şi militari”.
Surse diplomatice susţin că România s-a înţeles cu partea irakiană să nu mai prelungească mandatul forţelor combatante, dar că este posibil ca o parte dintre militarii români să rămână pentru a-i antrena pe cei irakieni. Luaţi prin surprindere
Traian Băsescu şi ministrul apărării, Mihai Stănişoară, au fost singurii oficiali români prezenţi la evenimentul care i-a luat, însă, prin surprindere pe alţi membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). „Nu s-a discutat până acum în Consiliu despre data de începere a retragerii. Ar fi trebuit să existe o discuţie şi, eventual, momentul retragerii ar fi trebuit comunicat şi parlamentului”, ne-a declarat preşedintele Senatului, Mircea Geoană.
Ne puteți urmări și pe Google News
Alţi trei membri ai Consiliului au confirmat că nu a existat nicio discuţie despre data de 4 iunie ca moment de start al retragerii. Surse din CSAT spun că nici măcar Ministerul Afacerilor de Externe (MAE) nu a fost informat că ieri preşedintele urma să dea startul operaţiunilor de retragere.
„MAE trebuia obligatoriu să ştie când începe acest proces, pentru că Externele sunt acelea care comunică oficialităţilor irakiene că România a luat această decizie”, susţine fostul ministru de externe şi al apărării, Teodor Meleşcanu.
Prezenţa trupelor româneşti pe teritoriul Irakului se bazează, din punct de vedere juridic, pe Memorandumul semnat de cele două state, potrivit căruia misiunea militarilor români se încheie la 31 iulie 2009. Până ieri, nici o instituţie nu anunţase stabilirea unui calendar de retragere.
Mai mult, după ce săptămâna trecută în Portul Constanţa a ajuns un transport de 80 de vehicule militare româneşti venite din Irak, MAp a negat că acest transport poate fi inclus în operaţiunea de retragere, argumentând tocmai prin absenţa unui calendar. O misiune scumpă
În cadrul ceremoniei de ieri, de la Camp Dracula, preşedintele Băsescu a decorat Drapelul de luptă al Batalionului 26 Infanterie – „Scorpionii Roşii” - cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Ofiţer, cu însemn de război, pentru militari. România a participat, începând cu iulie 2003, la eforturile internaţionale pentru stabilizarea Irakului, atât în cadrul Forţei Multinaţionale, cât şi în cadrul misiunii NATO de instruire a forţelor de securitate irakiene. În faza iniţială au acţionat 838 de militari pe rotaţie, numărul acestora ajungând în prezent la 365. Valoarea totală a fondurilor cheltuite din bugetul MAp de la începutul misiunii până la 31 decembrie 2008 este de 334 de milioane de lei, iar numărul total de militari dislocaţi se apropie de 7.000.
Recomandările noastre
