Un bărbat a făcut închisoare degeaba! Cu ce sumă l-a despăgubit statul român pentru anii petrecuți după gratii?

Judecătorii au decis ca un bărbat care a fost victima unei erori judiciare să primească daune morale de 80.000 de lei din partea statului român.

Sentinţa prin care s-a decis ca Petrică Manolachi să fie despăgubit este definitivă însă suma este cu mult mai mică decât cea pe care acest bărbat a cerut-o atunci când a dat statul în judecată: 4,4 milioane de lei. Manolachi, care are 40 ani, a fost victima unei erori judiciare din cauza căreia a petrecut 3 ani şi 4 luni în închisoare, scrie Botosaneanul.

El a fost achitat definitiv în 2017, după ce procesul său a fost redeschis ca urmare a unei decizii favorabile obţinută la CEDO. Achitare după condamnare Petrică Manolachi a fost reţinut la Iaşi, pentru complicitate la tâlhărie, în data de 27 aprilie 2002. În prealabil, a spus el, poliţiştii i-ar fi cerut să recunoască fapta.

Arestat preventiv în acel dosar, Manolachi a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare de judecătorii din Iaşi fără a mai fi însă audiat de ultima instanţă. A executat 3 ani şi 4 luni înainte de a fi eliberat condiţionat, în 2012.   În 2013, CEDO a arătat că justiţia română nu i-a oferit lui Manolachi un proces echitabil, invocând că acesta a fost condamnat de către instanţele de apel şi recurs fără a fi audiat şi fără audierea martorilor.  Tot atunci, CEDO a obligat statul român să îi plătească lui Manolachi 3.000 de euro daune morale, deşi acesta solicitase 2.9 milioane de euro.

Idolul lui Mircea Badea. N-a mai văzut niciodată un om ca el

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

„În speţă, prejudiciul moral suferit de reclamant este indiscutabil, întrucât este evident că orice arestare şi condamnare pe nedrept produc celui în cauză suferinţe pe plan moral şi social. Daunele materiale solicitate constau în sumele de bani cheltuite efectiv în susţinerea reclamantului în mediul carceral, respectiv – pachetele cu alimente, sume de bani, îmbrăcăminte, vizitele primite în arest şi penitenciar din partea rudelor/familiei, deplasările acestora.

Detenţia a reprezentat un factor de distrugere atât a vieţii sale cât şi a familiei reclamantului”, se mai arată în acţiune.