Preşedintele Parlamentului European vrea anchetă pentru a se stabili dacă Pentagonul a finanţat campania irlandeză "NU".
Informaţiile apărute recent în presa irlandeză, potrivit cărora campania împotriva Tratatului de la Lisabona - care a precedat referendumul din Irlanda - ar fi fost sponsorizată de Pentagon, au stârnit o adevărată furtună în Parlamentul European. Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pottering, a cerut grupurilor politice să ia în considerare deschiderea unei anchete pentru a se stabili dacă agenţiile americane au sprijinit organizaţia Libertas, care a militat activ împotriva Tratatului.
Pottering a răspuns astfel unei intervenţii a copreşedintelui Grupului Verzilor, europarlamentarul german Daniel Cohn-Bendit, în deschiderea sesiunii plenare de la Bruxelles a Parlamentului European, relevă „The Irish Times“.
„Aşteptăm confirmări ale relatărilor din mass-media legate de finanţarea campaniei Libertas împotriva Tratatului de la Lisabona. Dacă acest lucru se va dovedi adevărat, va arăta clar că există forţe în Statele Unite dispuse să-i plătească pe unii să destabilizeze o Europă puternică şi autonomă“, a declarat Cohn- Bendit. „Dacă asta se poate întâmpla în ceea ce priveşte votul pentru Tratatul de la Lisabona, se ridică mari semne de întrebare referitor la interferenţa în alegerile europene de anul viitor“, a adăugat europarlamentarul. Omul de afaceri Declan Ganley, apropiat de Pentagon Potrivit presei irlandeze, finan- ţatorul organizaţiei Libertas - omul de afaceri multimilionar Declan Ganley - are contracte de peste 200 de milioane de euro cu Pentagonul, care s-ar opune consolidării forţei militare a Uniunii Europene, prevăzută de Tratatul de la Lisabona. Ganley a fost atacat şi de ministrul irlandez pentru afaceri europene Dick Roche.
„Declan Ganley cere mai multă deschidere şi transparenţă în Europa, dar contractul pe care l-a obţinut de la Departamentul american de apărare în septembrie 2004 nu a respectat etapele achiziţiei publice“, a afirmat Roche, care l-a descris pe Ganley drept un „ipocrit de primă-clasă“. În replică, Ganley a declarat la postul de radio RTE că nu se simte cu nimic vinovat, iar compania sa - Rivada - nu este singura din Irlanda care face afaceri cu Guvernul SUA. (...) „Pentru asta nu îmi cer scuze şi sunt foarte mândru că am putut să obţinem această afacere“, a explicat acesta.
Ganley a afirmat că, per total, costul campaniei Libertas s-a ridicat „la circa 800.000 de euro“, iar el a acordat un împrumut personal de 200.000 de euro pentru a ajuta la finanţarea acesteia. „Toţi banii au fost strânşi în Irlanda“, a susţinut multimilionarul. Campania din Irlanda împotriva Tratatului de la Lisabona a avut succesul scontat, irlandezii respingând, în proporţie de aproximativ 54%, la referendumul de la 12 iunie, documentul care ar fi condus la reformarea instituţională a Uniunii Europene. Ratificarea Tratatului a continuat în restul statelor membre, însă soluţia pentru depăşirea acestei crize ar trebui să vină, consideră analiştii, tot din partea Irlandei.