Bangladesh-ul interzice folosirea telefoniei mobile de către refugiații rohingya

Bangladesh-ul a interzis companiilor de telecomunicații să vândă terminale refugiaților rohingya. Autoritățile au menționat probleme de securitate când s-au referit la impunerea celor mai recente restricții.

Cei patru furnizori de servicii de telefonie mobilă din Bangladesh au fost amenințați cu amenzi dacă vor oferi terminale sau cartele celor aproximativ 430 000 de refugiați veniți recent din Myanmar, atâta timp cât este în vigoare interdicția respectivă. "Pentru moment, aceștia (populația rohingya) nu pot cumpăra cartele SIM", a declarat Enayet Hossain, director în ministerul telecomunicațiilor. Decizia luată duminică, de a nu acorda mijloace de telecomunicații membrilor acestei minorități musulmane apatride, a fost luată din motive de securitate, a declarat ministrul adjunct pentru telecomunicații, Tarana Halim. Bangladesh-ul a interzis deja vânzarea de cartele SIM propriilor cetățeni care nu prezintă  o carte de identitate la achiziție, în încercarea de a limita capacitatea de organizare a militanților islamiști locali. "Am făcut acest pas (de a-i primi pe rohingya) din motive umanitare, dar, în același timp, securitatea noastră nu trebuie compromisă", a declarat domnul Halim, fără a da alte detalii cu privire la riscurile specifice prezentate de populația rohingya. Autoritatea pentru telecomunicații din Bangladesh a declarat că interdicția ar putea fi ridicată după eliberarea cărților de identitate biometrice pentru refugiații nou-veniti, procedură despre care armata susține că ar putea dura șase luni. Este doar una din cele mai recente restricții impuse populației rohingya, care a fugit în număr mare de violențele din statul Rakhine, aflat în apropiere. Aceștia se află deja de patru săptămâni în taberele improvizate din localitatea Cox’s Bazar, aflată în sudul țării. Aproximativ 430.000 de refugiați au fost strânși de către armată în câteva tabere supraaglomerate din apropierea graniței, unde zeci de mii de persoane trăiesc în aer liber, fără adăpost. Mulți dinte ei au fost găsiți în păduri și terenuri agricole de către polițiști și soldați. Aceștia din urmă au primit ordinul de a nu-i lăsa pe rohingya să caute adăpost în orașele mari sau aflate în apropiere. Au fost puse bariere de-a lungul drumurilor principale aflate în zona cu tabere. Din cauza lipsei grave de alimente, apă, adăpost și toalete, deja grupurile de ajutorare descriu situația ca fiind o criză umanitară.(The Times of India)