Bamele: o cultură profitabilă pe suprafețe mici

Bamele: o cultură profitabilă pe suprafețe mici

Plantă iubitoare de căldură, bama poate aduce venituri de cinci de ori mai mari față de investițiile necesare înființării și îngrijirii culturii

În ciuda investițiilor inițiale destul de mari, afacerea cu bame este una rentabilă, întrucât veniturile sunt de cinci ori mai mari decât cheltuielile. Producția destul de mică, comparativ cu alte culturi, este compensată de prețul ridicat cu care se vând păstăile proaspete de bame în piețe: circa 40 de lei pe kilogram. La o suprafață de un hectar, sunt necesare circa 10-12 kilograme de sămânță, spune fermierul buzoian Florian Filip, care cultivă bame de ani buni. Achiziția semințelor este destul de costisitoare, la un preț de mediu de 150- 200 de lei/kilogram rezultând o investiție inițială de aproximativ 2.000-2.400 de lei.

De pe un hectar, la o producție medie de 1,5-3 tone, se pot obține venituri de 60.000-120.000 de lei în numai câteva luni. În plus, pe lista clienților se află supermarketurile și procesatorii, astfel că există cerere pentru acest produs.

Irigațiile cresc costurile

Producția poate ajunge și la 6 tone la hectar, în funcție de grija manifestată de fermier și de cantitatea de îngrășăminte folosite. De regulă, culturile ecologice au un randament mai mic față de cele tradiționale.

În plus, cultura de bame trebuie irigată, ceea ce presupune costuri suplimentare. Valoarea acestora este greu de estimat însă, deoarece cheltuielile cresc în cazul în care fermierul nu dispune de sistem de irigare și trebuie să cumpere pompe și furtunuri.

Totodată, este importantă zona în care este amplasată cultura. Într- o zonă aridă, necesarul de apă va fi mai mare decât într-o zonă bogată în precipitații.

Minusuri agricole

Bama este o plantă termofilă. De aceea, perioada optimă de plantare este în lunile mai-iunie, când temperatura trece în mod constant de 18-20 de grade Celsius. Recoltarea începe, de regulă, în luna iulie și se încheie în septembrie. Fermierul brăilean Florian Dondaș spune că nu este profitabil să cultivi suprafețe întinse, deoarece „cu cât suprafața este mai mare, cu atât e nevoie de mai mulți oameni. Zilnic trebuie să treacă cineva și să inspecteze plantația”. O suprafață de jumătate de hectar este suficientă, spune el.

Un alt minus al bamelor este că, dacă nu le recoltezi la timp, păstaia se lemnifică și nu mai poate fi valorificată decât pentru sămânță. În plus, păstăile proaspete se oxidează rapid, de aceea trebuie depozitate la rece și vândute în scurt timp.

Beneficii pentru sănătate

Pentru consumatori, păstăile de bame pot da bătăi de cap, deoarece curățarea cotorului necesită atenție sporită. „Când se curăță cotorul, dacă intri prea mult cu cuțitul, iese un mucilagiu care dă un gust rău mâncării”, spune Florian Filip. Însă, acest mucilagiu micșorează nivelul de colesterol și acidul din bilă, eliminând astfel toxinele prin filtrarea ficatului și, grație proprietăților laxative, curață intestinul gros. În plus, lunguiețe și verzi ca niște castraveți, bamele sunt vegetale foarte nutritive. Sunt bogate în vitamine și minerale. Întrucât conțin acid folic, bamele sunt recomandate viitoarelor mame, acidul folic ajutând la dezvoltarea tubului neural al fătului. Fibrele superioare, regăsite în bame, ajută la stabilizarea glicemiei, micșorând rata la care zahărul este absorbit din tractul intestinal.

Ne puteți urmări și pe Google News