Summitul de „consolare” nu reușește să-i liniștească pe liderii balcanici, care cer un tratament echitabil.
Țările din Balcanii de Vest au cerut Uniunii Europene progrese concrete pe drumul lor sinuos către aderarea la UE, deoarece se simt ofensate de viteza cu care Ucrainei i s-a acordat statutul de candidat. Consiliul European a trebuit să programeze un summit cu liderii acestei regiuni înainte de a intra în discuția privind candidatura ucraineană, tocmai pentru a evita mai multă furie din partea celor care aspiră și ei să fie membri ai UE, scrie Enrique Serbeto pentru ABC.
La această întâlnire au participat reprezentanți din Serbia, Albania, Macedonia de Nord și Muntenegru, care sunt deja candidați recunoscuți, din Bosnia, care a solicitat, dar nu a primit încă răspuns, și din Kosovo, care este descris ca un "candidat potențial", deși absența recunoașterii independenței sale de către cinci dintre țările membre reprezintă un obstacol major.
Toate aceste ţări se află de ani de zile în sala de așteptare din diverse motive și au considerat această întâlnire drept o ofensă, de fapt unii amenințaseră că nu vor participa. Un exemplu al acestei atmosfere a fost dat la intrarea în clădirea Consiliului, joi dimineață, de către premierul albanez, Edi Rama, care a calificat drept "scandalos" faptul că poziția unei singure țări, Bulgaria, blochează începerea negocierilor cu țara sa și cu Macedonia de Nord, în ciuda faptului că ambele sunt candidate și doresc să progreseze în negocieri. Din acest motiv, le-a recomandat "ucrainenilor să nu îşi facă prea multe iluzii" cu privire la următorii pași.
Reprezentanții Balcanilor nu s-au ferit de critici la adresa întâlnirii la care au fost invitați, considerând-o "istorică în sens negativ", iar Rama însuși a descris la finalul întâlnirii neliniștea provocată în această regiune de comparația dintre înghețarea dosarelor lor la fel de repede cum a început Ucraina. "Permiteți-mi să-mi exprim durerea profundă pentru Uniunea Europeană, îmi pare rău pentru ei".
Franța a încercat să propună o soluție care să permită Bulgariei să ridice dreptul de veto pe care îl menține împotriva aderării vecinului său Macedonia de Nord, țară de la care cere modificări constituționale și modificări ale conținutului manualelor sale de istorie, astfel încât acestea să fie în concordanţă cu ale sale. Comisia a grupat candidaturile Macedoniei de Nord cu cele ale Albaniei, astfel încât un singur drept de veto afectează două țări, ambele deja cu statutul de candidate, dar cu procesul de negocieri înghețat. Ideea Franței nu a ajuns la timp, dar premierul bulgar Kiril Petkov a lăsat să se înțeleagă că "în următoarele zile" ar putea exista schimbări în această situație de blocaj.
Balcanii de Vest și-au recunoscut "perspectiva europeană", adică promisiunea că într-o zi vor face parte din UE, din 2003. În acești aproape douăzeci de ani s-au făcut progrese puține sau deloc, totuși alte puteri precum Rusia, Turcia, China sau Iran își extind influența asupra regiunii, o perspectivă care nu mulțumește pe nimeni nici la Bruxelles. (Traducerea: Rodezia Costea, RADOR)