Fosta Republică a Macedoniei din cadrul Iugoslaviei își va schimba numele. Este o certitudine, deși la ora închiderii ediției nu se cunoșteau rezultatele oficiale ale referendumului organizat ieri. La presiunea UE, regimul de la Skopje era decis să valideze plebiscitul chiar dacă nu s-ar fi atins pragul necesar de prezență de 50%.
Macedonenii au fost chemați ieri la urne pentru a se pronunța asupra schimbării numelui țării lor, din „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” în „Republica Macedonia de Nord”. Votul favorabil ar pune capăt unei dispute diplomatice cu Grecia și ar permite statului balcanic cu două milioane de locuitori să demareze procesul de aderare la NATO și UE.
Numele care deranjează
În 1991, când și-a declarat independența de Iugoslavia, țara și-a luat numele de Republica Macedonia. Or, regiunea din nord-estul Greciei cu care se învecina noul stat purta exact același nume și avea o importantă populație macedoneană.
Atena și-a manifestat imediat opoziția față de denumire, considerând-o drept o manifestare a intenției de expansionism. Într-adevăr, Macedonia antică, botezată astfel după Alexandru cel Mare, cuprindea deopotrivă actualul teritoriu al republicii iugoslave și nordul Greciei.
Încă din secolul XIX, Grecia și-a manifestat pretenția de a recupera o parte din teritoriul care i se răpise pentru a fi integrat Imperiului Otoman. La destrămarea acestuia, în 1912-1913, teritoriul statului macedonean actual a fost anexat de Serbia, fiind botezat Serbia de Sud. După Al Doilea Război Mondial, devine Republica Socialistă Macedonia, integrată în Iugoslavia Federativă a lui Tito.
După 1991, Grecia s-a opus cu înverșunare numelui „Macedonia” pentru țara vecină, cu atât mai mult cu cât regimul de la Skopje revendica vechile simboluri asociate regatului macedonean, inclusiv steagul cu Soarele de la Vergina, pe care a fost nevoit să-l abandoneze în 1995.
Din cauza acestei confuzii diplomatice, noua țară a fost primită la ONU cu o titulatură abracadabrantă: „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM). Însă compromisul a fost considerat insuficient de Atena, care a continuat să se opună intrării Macedoniei în NATO și UE.
Schimbarea de putere și de nume
Venirea la putere la Skopje, în mai 2017, a social-democraților a permis abordarea subiectului schimbării numelui. Până atunci, dreapta naționalistă îl considerase tabu. După mai multe luni de negocieri, premierul Zoran Zaev și omologul său grec Alexis Tsipras, de asemenea de stânga, au ajuns la un acord în iunie. Înțelegerea aceasta se află la originea referendumului din 30 septembrie. „Simplul fapt că am dus la bun sfârșit reconcilierea cu Grecia, după ce am semnat un acord de prietenie cu Bulgaria, ține de domeniul miracolului”, declara Nikola Dimitrov, ministrul de Externe macedonean.
Ratificare cu orice prezență
Rezultatul votului de duminică nu lăsa să planeze nici un dubiu: sondajele dădeau cifre între 60% și 70% pentru DA. Însă atingerea pragului obligatoriu de prezență, de 50% din cei 1,8 milioane de macedoneni înscriși pe liste, părea problematică. De aceea, regimul de la Skopje și-a luat toate precauțiile pentru ca referendumul să fie aprobat indiferent de prezență. Bujar Osmani, adjunctul ministrului de Externe, declara: „Ipotetic dacă (prezența) va fi sub prag, nu va reflecta voința politică, ci condițiile tehnice și logistice, dacă cetățenii sunt prezenți în țară pentru a vota.” O referire la faptul că mulți macedoneni se află la muncă în străinătate și nu își vor putea exprima voința. Mai mult, Osmani s-a referit la modificarea din 2009 a legii alegerilor prezidențiale, care impune ca prag obligatoriu 40%. „Dacă îi dăm legitimitate șefului statului cu o prezență de 40%, cred că alte procese din țară pot obține legitimitate cu un prag mai mic”, a explicat Osmani. Într-adevăr, presiunile Uniunii Europene, ale Germaniei și ale lui Merkel personal au fost prea apăsate pentru ca acordul cu Grecia să eșueze dintr-un detaliu precum „prezența legală necesară”. „Fără o soluție privind numele, celelalte două lucruri (aderarea la UE și NATO - n.r.) nu pot avea loc”, îi avertiza Merkel, macedoneni pe 8 septembrie, aflată într-o descindere la Skopje.
„Severna Makedonija”
Macedonenii au fost invitați să răspundă doar indirect la problema schimbării numelui. Întrebarea a sunat astfel: „Sunteți de acord cu aderarea la NATO și UE acceptând acordul încheiat între Republica Macedonia și Republica Grecia?”. Acordul vorbește în principal de modificarea Constituției macedonene la care Skopje a consimțit, aceea de a adăuga o referință geografică pentru a păstra numele actual al țării ca și limba și cetățenia „macedonene”. În schimb, Grecia se angajează să recunoască oficial noul nume, de Macedonia de Nord sau, în limba vecină, „Severna Makedonija”.