Baconschi propune Libiei ca firmele româneşti să se implice în reconstrucţia ţării

Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a făcut o vizită la Tripoli şi le-a propus autorităţilor libiene ca România să ofere consultanţă pentru organizarea alegerilor libere, firmele româneşti să se implice în reconstrucţia ţării şi să se înfiinţeze o cameră de comerţ româno-libiană.

Teodor Baconschi s-a întâlnit, ieri, la Tripoli, cu noul vice prim-ministru al Libiei, Mustafa Abushagur, cu ministrul de Externe, Ashour Bin Khayal, şi cu ministrul economiei, Taher Sharkes. Potrivit unui comunicat al MAE, remis EVZ, şeful diplomaţiei române este al doilea ministru de externe care a efectuat o vizită oficială în Libia, după instalarea noului guvern interimar, în 24 noiembrie. Sprijin pentru Libia

Baconschi a exprimat sprijinul României pentru aspiraţiile de libertate şi democraţie ale poporului libian şi a subliniat faptul că România doreşte  să construiască o nouă relaţie cu Libia, "bazată pe încredere, pragmatism şi avantaj reciproc". Ministrul a prezentat o ofertă de participare a societăţilor comerciale româneşti, în special a celor cu experienţă pe piaţa libiană, la reabilitarea infrastructurii generale (şosele, porturi, aeroporturi, termocentrale, linii electrice, clădiri şi locuinţe) afectate de conflict, la reluarea producţiei de ţiţei şi gaze şi, în perspectivă, la reconstrucţia Libiei moderne.

Diplomatul român a propus înfiinţarea unei camere comune de comerţ româno-libiene, în vederea stimulării contactelor economice dintre cele două ţări. Cooperare bilaterală

Liga Europa. Hoffenheim - FCSB. Campioana României, meci în premieră cu echipa germană. Ora 19.45

Se schimbă Declarația unică pentru ANAF. Care sunt noile pretenții ale Fiscului

Baconschi a prezentat propuneri concrete de programe de formare şi pregătire în organizarea alegerilor libere, pregătire în vederea construirii instituţiilor statului de drept, a elaborării cadrului legal al pluralismului politic, reformei sistemelor afacerilor interne şi judiciare (securizarea frontierelor, penitenciare) şi susţinerii organizaţiilor societăţii civile.

În plan umanitar, au fost discutate aspecte concrete privind punerea în practică a asistenţei româneşti constând în tratament specializat în spitale româneşti până la 100 răniţi grav în timpul conflictului armat şi livrarea gratuită a peste 300.000 doze de vaccinuri de producţie locală. România a contribuit cu 90.000 de euro, din bugetul asistenţei pentru dezvoltare, la un program ONU pentru deminare.