Germania dorește ca problema ridicării sancțiunilor pentru Siria să fie discutată în rândul celor 27, astfel încât să poată fi adoptată o poziție comună în favoarea stabilității.
Ce se întâmplă acum în Siria
Autoritățile siriene au stabilit deja contacte cu Arabia Saudită, Egiptul, Emiratele Arabe Unite, Iordania și cu Qatarul.
În faţa „miracolului” stabilității care a marcat sfârșitul regimului lui Bashar al-Assad în Siria și instalării unei noi puteri care se află acum în mâinile rebelilor care au luptat împotriva armatei timp de aproximativ 13 ani, Franța și Germania nu numai că sunt dispuse să ridice sancțiunile pe care le-au impus țării, dar solicită Uniunii să facă același lucru.
La câteva zile după ce familia al-Assad a fugit (la Moscova), mai multe țări europene și însăși ONU au vorbit despre posibilitatea ridicării sancțiunilor, dar Parisul și Berlinul intenționează să nu întârzie prea mult decizia și să-și arate astfel sprijinul faţă de noul regim.
Germania și Franța vor să ridice sancțiunile
Ministrul de externe francez a susținut că există anumite sancțiuni care îngreunează redresarea Siriei, în timp ce altele, de altă natură, ar trebui să rămână.
Jean-Noël Barrot a declarat miercuri, citat de presa franceză, că unele sancțiuni la adresa Siriei "ar putea fi ridicate rapid", și anume cele care îngreunează accesul la ajutorul umanitar.
„Sunt sancțiunile care l-au vizat pe Bashar al-Assad și pe călăii regimului său; evident, nu se intenţionează ridicarea acestor sancțiuni. Apoi mai sunt și altele care în prezent îngreunează accesul la ajutorul umanitar, ceea ce împiedică redresarea țării, iar acestea ar putea fi ridicate rapid”, a apreciat acesta.
Ce acțiuni au făcut diplomațiile celor două țări
De asemenea, guvernul german a trimis o solicitare către serviciile șefei diplomației europene, Kaja Kallas, cu privire la relaxarea sancțiunilor, în vederea unei prime discuții pe această temă la reuniunea miniștrilor de externe ai Uniunii din 27ianuarie, de la Bruxelles, arată agenția France Presse.
Printre mai multe ipoteze prezentate, Berlinul a enumerat înlesnirea tranzacțiilor financiare cu noile autorități siriene sau transferul de capital privat, în special de la refugiații sirieni, în străinătate.
Motivația Berlinului este aceeași cu cea a Parisului: o parte din sancțiuni au servit la izolarea regimului lui Bashar al-Assad și nu mai au rost – deși menținerea lor ar putea afecta stabilizarea noii puteri în țară, deci trebuie înlăturate – și anume cele legate direct de sectorul financiar.
Guvernul de tranziție exercită presiuni pentru ridicarea sancțiunilor internaționale la adresa țării, dar multe capitale, inclusiv Washingtonul, au afirmat că aşateaptă să vadă cum își exercită noile autorități puterea înainte de a ridica restricțiile.
Emmanuel Macron, vizită de stat în Germania. Sursa Foto: Arhiva EVZ
SUA au relaxat deja unele sancțiuni pentru Siria
Dar administraţia Statelor Unite a relaxat deja unele sancțiuni luni, și anume pentru a permite intrarea ajutorului umanitar.
Departamentul Trezoreriei a emis o autorizaţie generală, valabilă șase luni, care permite anumite tranzacții cu guvernul sirian, inclusiv vânzări de energie.
Măsura nu impune sancțiuni mai aspre, în special asupra economiei, dar indică, chiar şi limitat, un anumit sprijin pentru noul executiv, spune agenția Reuters.
Șefii diplomației franceze și germane, Jean-Noël Barrot și, respectiv, Annalena Baerbock, s-au deplasat la Damasc pe 3 ianuarie și s-au întâlnit cu noul lider al țării, Ahmad al-Charaa. Joi, aceștia urmează să se întâlnească la Roma cu omologii lor din Italia, Regatul Unit și Statele Unite pentru a discuta despre situația din Siria.
Noua conducere din Siria, susținere bună în țară
Lansată pe 27 noiembrie, o ofensivă fulger a răsturnat în 12 zile regimul lui Bashar al-Assad, care se afla la putere de 24 de ani. Ofensiva a fost executată de mai multe grupări armate conduse de Organizația Islamică pentru Eliberarea Levantului (Hayat Tahrir al-Sham, HTS), care au cucerit capitala Siriei, Damasc, pe 8 decembrie.
La aceste poziții se adaugă și manifestările de susținere la adresa noului regim care au apărut din partea unor țări din Orientul Mijlociu care au înţeles că este necesar să demonstreze că străinătatea apreciază eforturile de stabilizare care par să aibă loc în țară.
În acest context, noul regim a stabilit deja contacte la nivel înalt cu Egiptul și cu Arabia Saudită – care, potrivit presei, s-au dovedit a fi destul de bune.
Relații reluate cu țările din Orientul Mijlociu
Mai târziu, a venit rândul Qatarului. Noul ministru de externe sirian, Asaad al-Shibani, s-a întâlnit deja cu Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, primul-ministru și ministrul de externe al Qatarului, pentru discuții la Doha, arătând că HTS (Hay'at Tahrir al-Sham, organizație islamistă sunnită politică și armată implicată în războiul civil sirian; n.. trad.) intenționează să stabilească legături diplomatice cu guvernele regionale.
Asaad al-Shibani a postat pe rețelele de socializare faptul că va vizita și Iordania și Emiratele Arabe Unite pentru a dezvolta parteneriate strategice și pentru a sprijini securitatea și redresarea economică a Siriei.
(Articol de Antonio Freitas de Souza, Jornal Economico; Traducerea: Iulia Baran, RADOR RADIO ROMANIA)