TRAUMATIZATE DE CHIURETAJ, româncele fac avort "la domiciliu", cu medicamente. Cum a riscat o gravidă cu SARCINĂ EXTRAUTERINĂ

Din ce în ce mai multe românce aleg să termine sarcinile nedorite cu pastile ce se pot lua în prima lună. Metoda costă cel mult 500 de lei.

Daniela, 25 de ani, a scăpat de sarcină în două zile, cu câteva pastile. Timp de câteva ore a avut contracţii şi a sângerat, iar la final a mers la control să se asigure că embrionul a fost eliminat. "Sarcina avea patru săptămâni şi nu am făcut prea multe complicaţii, aşa cum am mai auzit că se întâmplă. Sângerarea este mai abundentă după ce iei ultimele pastile, iar experienţa fizică şi psihică nu e tocmai plăcută", spune tânăra care a ales avortul medicamentos din acelaşi motiv pentru care o face majoritatea: frica de chiuretaj şi iluzia moralităţii. Un centru în Capitală şi alte zeci în toată ţara Mai puţin cunoscut, avortul pe cale medicamentoasă este practicat, de peste 10 ani, în ţări dezvoltate din Europa, precum Franţa, Germania, dar şi în Rusia, China sau India, fiind recunoscut şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Eficacitatea lui este de 95-98% şi depinde de regimul corect de administrare a preparatelor, dar şi de termenul sarcinii, care nu trebuie să fie mai mare de 30 de zile. În ţara noastră, deşi metoda e autorizată de Ministerul Sănătăţii, milfepristona sau RU-486, ce determină eliminarea sarcinii, nu e de găsit în farmacii, ceea ce nu ar fi tocmai o problemă având în vedere că Internetul abundă în oferte. În Bucureşti, singurul medic care are autorizaţie pentru a face un avort medicamentos, este doctorul Josef Kopp, care îşi desfăşoară activitatea într-un cabinet situat pe Calea Victoriei, care se bucură de mare notorietate în rândul celorlalţi ginecologi. În total, în ţară, există zeci de centre unde se pot face întreruperi de sarcină pe cale nechirurgicală, ale cărui costuri ajung, în general, la 500 de lei, cu investigaţii şi consultaţii. De ce ţi-e frică nu scapi: se poate ajunge la chiuretaj Întreruperea de sarcină se face fără anestezie şi constă în două etape."În primă fază, în cabinetul medicului se administrează primul preparat, cu rol de a împiedica dezvoltarea embrionului. A doua sau a treia zi, pacienta îşi administrează un alt preparat care determină contractarea uterului şi expulzia sarcinii. Acest lucru se întâmplă cam în 24-48 de ore", spune ginecologul Josef Kopp din Bucureşti, care are la activ peste 4.000 de avorturi medicamentoase. După cel mult două săptămâni este necesară vizita la medic. Medicul spune că se întâmplă destul de rar să se ajungă la complicaţii precum hemoragie abundentă sau avort incomplet, caz în care femeia trebuie să se prezinte la medic pentru a primi o doză suplimentară de pastile sau pentru a face chiuretaj. Medicul spune că se întâmplă destul de rar să se ajungă la complicaţii precum hemoragie abundentă sau avort incomplet, caz în care femeia trebuie să se prezinte la medic pentru a primi o doză suplimentară de pastile sau pentru a face chiuretaj. În general, cele mai frecvente efecte secundare ale milfepristonei sunt stările de vomă, durerile de cap, crampele abdominale, sângerările şi febra. Medicii români preferă avortul obişnuit Medicamentul nu e agreat de mulţi medici români, care consideră că riscurile sunt mai mari decât beneficiile. "E posibil ca sarcina să rămână pe loc sau uterul să nu se cureţe foarte bine, caz în care pacienta trebuie să vină la medic pentru chiuretaj", atrage atenţia prof. dr. Ioan Stoian, de la Cabinetul Gynecoland, din Bucureşti. Medicul consideră, în schimb, că avortul tradiţional e mai sigur şi mai puţin traumatizant decât cel "chimic". "Chiuretajul se face cu anestezie, în 15 minute, scutind pacienta de stres. În clinicile moderne, avortul se face prin aspiraţie, urmată de ecografie". Medicamentul nu trebuie confundat cu pastila contraceptivă de urgenţă, care se administrează în maximum 72 de ore de la contactul sexual neprotejat.  "În avortul medicamentos pe lângă hemoragie şi dureri, e posibil ca sarcina să rămână pe loc." PROF. DR. ION STOIAN, ginecolog Fără pastile după ureche Medicii atrag atenţia asupra faptului că avortul "la domiciliu" trebuie făcut sub control medical. "Sunt cazuri în care femeile iau aceste pastile după ureche. Una dintre pacientele mele aflase că are sarcină extrauterină şi, în ciuda indicaţiei, a luat pastile pentru avort. A făcut complicaţii mari şi a ajuns la spital de urgenţă cu icter generalizat, încât nici medicii nu ştiau ce are. După ce s-a recuperat, chiar a reuşit să mai rămână gravidă şi acum are un copil, dar se putea termina mult mai rău", atenţionează ginecologul Cezara Bucur. Pastila-minune", denumite iniţial RU-486, a fost inventată de Etienne- Emile Baulieu (Franţa) şi a fost pusă pe piaţă după ce cinci studii efectuate în mai multe ţări europene i-au confirmat eficacitatea. Din anul 1988, a început să fie distribuită în Franţa şi ulterior în SUA, Marea Britanie, Suedia, Rusia şi Norvegia. Medicamentul nu trebuie confundat cu pastila contraceptivă de urgenţă, care se administrează în maximum 72 de ore de la contactul sexual neprotejat. Citiţi şi:

• DOUĂ POVEŞTI DE EXCEPŢIE: Şi-au donat uterul propriilor fiice, care nu puteau să aibă copii VIDEO
• Cum evitaţi SARCINA NEDORITĂ dacă nu v-aţi protejat. ADEVĂRUL despre CEA MAI CONTROVERSATĂ pastilă
• "COMANDĂ-ŢI" UN BEBELUŞ aşa cum vrei ! TREI soluţii ca să decizi SEXUL COPILULUI