Refuzul autorităților ucrainene de a înregistra Biserica Ortodoxă Română (BOR) în Ucraina continuă să fie criticată atât de enoriașii simpli, cât și de liderii comunității românilor băștinași din țara vecină. Parohiile lor din teritoriile istorice (ale Ucrainei actuale), în mare parte, s-au aflat în subordinea Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei. În contextul războiului ruso-ucrainean, Rada de la Kiev a adoptat, la 20 august curent, o lege ce prevede interzicerea, în Ucraina, a Bisericii Ortodoxe Ruse.
„Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei, structură ultranaționalistă, formată pe criterii politice”
De ce nu se mută preoții de etnie română la Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei? – este întrebarea adresată de Radio Europa Liberă, avocatului Eugen Patraș, vicepreședintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți. Domnia Sa reprezintă grupul de inițiativă a trei organizații religioase din Ucraina (una din regiunea Cernăuți și două din regiunea Odesa) pentru înregistrarea Asociației Religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, conform aceleiași surse.
„În primul rând, suntem români și vrem biserică românească. Ne dorim școli, de asemenea, cu predare în limba română. Până în 1991, în Ucraina, au funcționat 132 de asemenea instituții de învățământ, moștenite de la URSS. Azi, au rămas vreo 60, adică, jumătate dintre acestea. Dacă se întâmplă să intre bisericile noastre în Biserica Autocefală a Ucrainei, vom fi distruși în 10-15 ani. Garantat sută la sută! Aceasta pentru că structura în cauză reprezintă o biserică ultranaționalistă, formată pe criterii politice, nu de Biserică!”, a declarat avocatul Eugen Patraș, pentru Radio Europa Liberă.
Biserica din Costiceni, regiunea Cernăuți / Sursa foto: Facebook
Parohiile românilor din Ucraina nu sunt pro-moscovite. Vor să facă parte din biserica strămoșească, de care au fost rupți, în 1940
Vicepreședintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți a mai spus că, din luna august, de când Rada de la Kiev a interzis preoților din Ucraina să aibă relații cu Biserica Ortodoxă Rusă, a solicitat de numeroase ori înființarea Asociației Religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, așa cum a decis BOR, pe 29 februarie 2024.
„În răspunsul Serviciului pentru Etnopolitică și Libertate de Conștiință a Ucrainei, ni se spune că este un subiect complex, ce necesită mai multe consultări cu experții, cu oamenii de știință, pentru că atrage după sine, relații bilaterale între Ucraina și România, România și Ucraina”, a explicat Eugen Patraș.
Conform Radio Europa Liberă, avocatul respinge orice asociere a refuzului de a se alătura Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei, cu afinitatea pentru Biserica Rusă: „Nu, nu suntem moscoviți, nu suntem pro Kiril, patriarhul Moscovei și al Rusiei.
Când ne-au luat (n.r. rușii) în 1940, nu ne-au întrebat dacă și cu cine vrem. Acum, să vedem cum vor face dovada în instanță, că nu poți închide toate bisericile, că sunt vreo 12.000 biserici ortodoxe care au fost subordonate Moscovei. Dar asta mai puțin ne interesează pe noi. Ne-am dori să rămânem în afara vrajbei”, a mai precizat Eugen Patraș, pentru aceeași sursă.