Sintagma "averea se prezumă a fi licită" nu se mai regăseşte în proiectul de revizuire a Constituţiei, preşedintele Traian Băsescu declarând că România devenise unică în Europa cu o astfel de prevedere. Potrivit aceluiaşi proiect, senatorii şi deputaţii vor putea fi percheziţionaţi şi reţinuţi şi fără avizul Parlamentului, imunitatea vizând doar activitatea lor politică.

Modificări survin şi în privinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM): numărul magistraţilor din componenţa Consiliului s-ar putea reduce în favoarea reprezentanţilor societăţii civile, iar preşedintele va putea fi ales şi dintre aceştia din urmă.

Totodată, durata ordonanţei de reţinere ar putea fi prelungită de la 24, până la 48 de ore.

"Eram unici în Europa"

Menţiunea "caracterul licit al dobândirii averii se prezumă" a fost eliminată din proiectul noii Constituţii, prin modificarea aliniatului (8) din articolul 44, referitor la dreptul la proprietatea privată. A fost păstrată, totuşi, formularea: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată".

Preşedintele Traian Băsescu a explicat că "eram unici în Europa" prin existenţa prevederii din Constituţie, potrivit căreia "caracterul licit al averii se prezumă" şi că "a fost paravanul sub care, deşi s-a ştiut de anumite averi dobândite ilegal, acestea nu s-au putut confisca, iar statul nu şi-a putut recupera paguba".

Monica Macovei, vicepreşedinte al PDL şi fost ministru al Justiţiei, a fost un susţinător al modificării Constituţiei, în sensul eliminării prevederii referitoare la caracterul prezumat licit al donândirii averii.

"Fac tot ceea ce pot ca acum, când modificăm Constituţia, să eliminăm caracterul prezumat licit al dobândirii averii", a declarat, recent, Macovei, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de secretarul de stat în Ministerul german de Interne, Ole Schroder.

Preşedintele CSM ar putea fi şi "civil"

Totodată, proiectul noii Constituţii prevede reducerea numărului de magistraţi din componenţa CSM, de la 14 la 10. În acelaşi timp, ar urma să crească numărul reprezentanţilor societăţii civile în CSM, de la doi la şase, dintre care jumătate să fie desemnaţi de către Parlament, iar cealaltă – de către Preşedinţie.

O altă noutate este aceea că preşedintele CSM va putea fi ales şi dintre membrii societăţii civile, nemaifiind obligatoriu ca acesta să fie magistrat. Mandatele membrilor CSM nu vor mai putea fi prelungite sau reînnoite, iar preşedintele României nu va mai prezida lucrările Consiliului, atunci când ia parte la ele.

CSM are în prezent 19 membri, dintre care 14 magistraţi, iar reprezentanţii societăţii civile nu pot prezida instituţia.

Parlamentarii rămân fără imunitate

Proiectul de revizuire a Constituţiei, trimis de către Administraţia Prezidenţială Consiliului Legislativ, spre avizare, prevede şi modificări ale imunităţii parlamentare. Astfel, dacă în prezent senatorii şi deputaţii nu pot fi reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea plenului Camerei din care fac parte, după ascultarea obligatorie a lor, pe viitor s-ar putea ca acest drept să fie restrâns.

Astfel, proiectul noii Constituţii prevede: "Parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului". Cu alte cuvinte, pentru orice altă încălcare a Codului Penal nu va mai fi nevoie de avizul Parlamentului, pentru reţinerea, arestarea sau percheziţionarea unui senator sau a unui deputat.

Totodată, proiectul de revizuire a Constituţiei prevede şi mărirea perioadei de reţinere a unei persoane, de la 24 la 48 de ore. "Reţinerea nu poate depăşi 48 de ore" – este formularea oficială din proiectul de revizuire a Constituţiei.

VEZI AICI TABEL COMPARATIV ÎNTRE ACTUALA CONSTITUŢIE ŞI PROIECTUL DE MODIFICARE

REACŢII

Experţi, specialişti şi politicieni susţin ideea. PSD se opune

Expertul anticorupţie din cadrul Societăţii Academice Române (SAR), Laura Ştefan, consideră eliminarea sintagmei "averea se prezumă a fi licită" drept "o modificare foarte bună, deoarece la această prevedere se opreau multe dintre controalele averilor nejustificate. O astfel de prevedere nu se regăseşte în nicio altă ţară din Europa".

Secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, declară, la rându-i, că "este o îmbunătăţire substanţială, având în vedere deciziile Curţii Constituţionale din ultima vreme, în ceea ce priveşte interpretarea prezumpţiei de dobândire licită a averii ca fiind absolută. Se deschide, în acest fel, dezbaterea în ceea ce priveşte principiul confiscării extinse a averii".

Vicepreşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, PNL-ista Alina Gorghiu, vede modificarea drept una "foarte civilizată", explicând: "Proprietatea privată este garantată de sintagma păstrată, şi anume aceea că averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Partea la care s-a renunţat, şi este foarte bine că s-a făcut asta, era interpretată de judecătorii din justiţia statală, dar şi de către cei de la Curtea Constituţională, ca fiind absolută. Adică nu puteau fi confiscate nici averile despre care se proba că erau ilicite. Această eliminare dă dreptul organelor abilitate să solicite confiscarea extinsă".

Senatorul PSD Dan Şova, membru în Comisia Juridică, este, însă, de părere că "Domnul preşedinte Băsescu, din nefericire, este un mare necunoscător al Dreptului Constituţional".